Analiză Cât au îndeplinit statele UE din PNRR și ce urmează după 31 august. România este în zona de mijloc a clasamentului

Termenul-limită pentru implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență a expirat la 31 august 2026, dar statele mai pot depune până la 30 septembrie ultimele cereri de plată, iar Comisia Europeană va continua evaluarea și autorizarea plăților până la sfârșitul anului.

Statele UE mai pot depune cereri de plată până la 30 septembrie Foto: Comisia Europeană

România a recuperat în ultima parte a programului, însă nu a intrat în etapa finală în grupul statelor cu cel mai ridicat grad de implementare. În același timp, datele disponibile nu susțin afirmația că România se află în coada clasamentului european.

31 august a fost termenul pentru implementare, nu pentru ultimele plăți

Mecanismul de redresare și reziliență este diferit de programele europene clasice. Banii nu sunt decontați doar în funcție de cheltuielile efectuate, ci sunt legați de îndeplinirea unor jaloane și ținte stabilite în fiecare plan național.

Comisia Europeană verifică documentele transmise de state și autorizează plățile atunci când constată că jaloanele și țintele aferente au fost îndeplinite.

31 august 2026 a fost termenul până la care statele membre trebuiau să implementeze toate jaloanele și țintele rămase. Ultimele cereri de plată pot fi transmise până la 30 septembrie, iar procesul de evaluare și decontare continuă până la închiderea mecanismului la sfârșitul anului, potrivit informațiilor oficiale ale Comisiei Europene.

Prin urmare, la începutul lunii septembrie nu există încă un bilanț financiar final al PNRR. Ceea ce s-a încheiat este perioada în care statele puteau realiza măsurile prevăzute în planuri. Urmează evaluarea finală a documentelor și autorizarea ultimelor plăți.

Statele care au intrat în ultima etapă cu avantaj

Diferențele dintre state s-au conturat cu mult înainte de termenul final.

În aprilie 2026, Comisia Europeană indica Franța cu 83% dintre jaloane și ținte îndeplinite, Austria cu 79%, Danemarca cu 75% și Irlanda cu 72%. Aceste procente arătau cât din plan fusese deja validat înainte de ultima etapă a mecanismului.

Austria este un exemplu relevant. În iulie, avea 131 de jaloane și ținte îndeplinite dintr-un total de 166, ceea ce însemna 78,9% din plan. În același timp, Comisia consemna plăți de 3,33 miliarde de euro, reprezentând 84,1% din alocarea financiară.

Cele două procente nu trebuie confundate. Gradul de realizare a planului și procentul banilor primiți măsoară lucruri diferite.

Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor

Procentele de mai jos indică ponderea jaloanelor și țintelor evaluate ca îndeplinite și nu reprezintă procentul fondurilor plătite. Pentru statele pentru care nu există o evaluare finală la 31 august, este utilizată ultima situație comparabilă disponibilă înainte de termenul final. 

Lista nu cuprinde toate cele 27 de state membre deoarece Comisia Europeană nu publică, pentru toate țările, un procent agregat al jaloanelor și țintelor îndeplinite în aceeași formă și la aceeași dată. Pentru a evita comparații între indicatori calculați diferit sau din perioade diferite, sunt incluse doar statele pentru care există date suficient de comparabile în sursele oficiale disponibile.

• Danemarca - 100%

• Franța - 83%

• Austria - 79%

• Portugalia - 74,5%

• Irlanda - 72%

• Italia - 72%

• România - aproximativ 71%

• Belgia - 67,6%

• Grecia - 67%

• Slovenia - aproximativ 67%

• Cipru - 62%

• Slovacia - 62%

• Polonia - 61%

• Spania - aproximativ 60%

• Ungaria - mult sub nivelul României, cu un nivel de implementare extrem de redus

Portugalia și Italia au accelerat puternic

Portugalia a ajuns, după aprobarea celei de-a noua cereri de plată, la aproximativ 74,5% dintre jaloanele și țintele planului îndeplinite. În cazul său, aproape 78,7% din alocarea financiară fusese deja primită.

Italia, cel mai mare beneficiar al mecanismului, a ajuns până în mai 2026 la 153,2 miliarde de euro plătite, aproximativ 79% din alocarea sa. Plățile erau legate de 366 de jaloane și ținte îndeplinite.

Italia arată foarte clar de ce nu se poate spune că un anumit procent din banii primiți reprezintă automat același procent din plan realizat. O parte importantă din alocare poate fi plătită înainte ca toate reformele și investițiile din plan să fie finalizate.

România a recuperat în ultima parte a perioadei

România a intrat în ultimii ani ai PNRR cu un ritm de implementare mai lent decât statele aflate în frunte.

În 2024, Comisia consemna 70 de jaloane și ținte îndeplinite. Până în mai 2026, numărul ajunsese la 144, iar suma plătită României urcase la 10,7 miliarde de euro, aproximativ jumătate din alocarea totală.

România a obținut în iunie 2026 aprobarea pentru cea de-a patra cerere de plată, ceea ce a permis recuperarea unei părți importante din decalaj.

În același timp, România nu se află în partea de jos a clasamentului european în ceea ce privește ponderea jaloanelor și țintelor îndeplinite. Cu aproximativ 71%, ea se află peste state precum Slovenia, Grecia, Belgia, Cipru, Slovacia, Polonia și Spania, în funcție de ultima situație comparabilă disponibilă.

Ce se întâmplă cu jaloanele rămase

Unele state au urmărit să îndeplinească o proporție cât mai mare din jaloane înainte de ultimele luni, reducând presiunea asupra cererilor finale. Altele au lăsat un volum mai mare de reforme și investiții pentru ultimele tranșe.

Slovenia este un exemplu relevant. În iulie 2026 avea 122 din cele 182 de jaloane și ținte îndeplinite, adică aproximativ 67%. În același timp, 86,9% din fondurile planului fuseseră deja plătite, iar autoritățile slovene indicau că mai aveau 60 de jaloane asociate ultimei cereri de plată.

Pentru statele care nu au reușit să îndeplinească toate condițiile până la termen, consecința este financiară.

Mecanismul fiind bazat pe performanță, Comisia poate autoriza plata numai pentru jaloanele și țintele pe care le consideră îndeplinite. În funcție de situație, sumele asociate unor obiective neîndeplinite pot fi suspendate sau reduse.

Pentru România urmează ultima evaluare

România trebuie să transmită ultima cerere de plată în termenul prevăzut de mecanism și să demonstreze îndeplinirea jaloanelor aferente.

De aceea, bilanțul României nu se încheie la cele 10,7 miliarde de euro deja plătite și nici la cele 144 de jaloane și ținte validate în etapa anterioară. Acestea sunt repere ale implementării până la acel moment.

Bilanțul financiar final va putea fi stabilit după evaluarea ultimelor documente și autorizarea ultimelor plăți.

PNRR intră astfel, după 31 august, într-o etapă diferită. Timp de aproape cinci ani, principala problemă a fost realizarea reformelor și investițiilor asumate. Acum, accentul se mută pe verificarea dovezilor transmise de state și pe autorizarea ultimelor plăți.

Pentru România, diferența dintre 31 august și 31 decembrie 2026 este esențială. Prima dată marchează sfârșitul perioadei de implementare. A doua va arăta cât din alocarea PNRR va fi transformat efectiv în finanțare europeană după finalizarea evaluărilor Comisiei.