Cum prezintă presa internațională reținerea lui Călin Georgescu: „Mitul antisistem în arestul poliției”

Reținerea, luni, a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu a fost preluată rapid de agenții și publicații occidentale, est-europene și regionale, care au prezentat episodul din unghiuri diferite: unele concentrându-se strict pe ancheta de fraudă, altele plasând evenimentul în contextul mai larg al anulării alegerilor din 2024 și al relației politicianului cu Rusia.

Călin Georgescu, dus la DIICOT/FOTO:Sportpictures Foto: Inquam Photos / George Călin

Majoritatea publicațiilor, Politico, Reuters, Euronews, agenția bne IntelliNews, Kyiv Independent,  au reconstituit aceeași cronologie de bază: Georgescu a fost oprit în trafic lângă Otopeni luni dimineață, dus la reședința sa din Mogoșoaia pentru desfășurarea unei percheziții, iar apoi condus la sediul DIICOT pentru audieri. Instituția a anunțat că îl anchetează, alături de alți doi suspecți, pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, în legătură cu o presupusă schemă din 2021 prin care ar fi fost promise unui om de afaceri român credite externe de milioane de euro, în schimbul unor garanții financiare care ar fi fost ulterior însușite. Politico și Euronews citează comunicatul DIICOT, potrivit căruia „făptuitorii au acționat inducând în eroare și înșelând niște oameni de afaceri români“ cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări din străinătate.

Reuters, Internazionale.it și bne IntelliNews au adăugat un detaliu pe care alte publicații l-au tratat mai succint: suma pretins transferată de victimă, omul de afaceri Răzvan Leu din Buzău, ar fi ajuns parțial și în campania electorală a lui Georgescu din 2024, o legătură pe care sursele judiciare citate o descriu drept ipoteză aflată încă sub anchetă, nu drept fapt stabilit.

Publicațiile occidentale au tratat episodul mai degrabă tehnic, axat pe procedura penală. Politico a punctat că Georgescu se confruntă acum cu un al treilea dosar penal, pe lângă cele privind pretinsa organizare a unei lovituri de stat și promovarea ideologiei fasciste, notând reacția politicianului, care și-a susținut nevinovăția și a numit anchetele anterioare „motivate politic".

Reuters și Internazionale.it au încadrat evenimentul explicit în relația lui Georgescu cu Moscova, amintind că alegerile din decembrie 2024 au fost anulate din cauza suspiciunilor de interferență rusă, iar Kremlinul a negat orice implicare.

Publicația ucraineană Kyiv Independent a insistat pe amploarea operațiunii: cinci percheziții simultane și pe profilul „ultranaționalist, pro-rus" al lui Georgescu, integrând știrea într-o relatare axată pe raportul dintre politicianul român și Rusia. Publicația ucraineană Babel.ua a mers și mai departe, oferind cele mai multe detalii despre presupusele legături cu Rusia menționate în rechizitoriu, inclusiv despre companii de promovare online acuzate de autoritățile române că ar avea conexiuni cu Moscova și despre mesajele publice ale lui Horațiu Potra, coinculpat în dosarul privind pretinsa tentativă de lovitură de stat.

DW a prezentat pe larg biografia lui Georgescu

Sub titlul: „Mitul antisistem în arestul poliției”, DW a prezentat pe larg biografia lui Georgescu, de la formarea sa ca specialist în pedologie și cariera în organizații internaționale de mediu, până la ascensiunea sa politică din 2024, și a analizat modul în care noul dosar „lovește în imaginea sa de adversar incoruptibil al sistemului", contrastând postura anti-sistem cultivată de politician cu acuzațiile de fraudă aduse acum împotriva sa.

Brussels Signal a insistat pe elementele vizuale ale intervenției: ofițeri mascați, suma de 5.000 de euro găsită la domiciliu și a citat reacția liderului AUR George Simion, care a numit România „o dictatură" într-o postare pe Facebook. Publicația regională Balkanweb a preluat practic aceleași elemente, adăugând că susținătorii prezenți la sediul DIICOT au scandat „libertate pentru Călin".

Aproape toate sursele au subliniat că acuzațiile rămân, deocamdată, la stadiul de anchetă, iar Georgescu neagă orice faptă ilegală. În același timp, majoritatea publicațiilor au observat că noul dosar se adaugă unui context politic tensionat: anularea fără precedent a alegerilor din 2024, susținerea de care Georgescu se bucură în continuare în rândul unei părți a electoratului și reacțiile taberei sale politice, care a catalogat operațiunea drept un abuz al statului.

Cum relatează presa rusă: TASS, RBC și Kommersant au acordat spații ample cazului

Publicația Kommersant a publicat luni un material mai amplu, intitulat: „Acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu au intrat în al treilea tur”.

Kommersant pune actualul dosar în contextul celorlalte probleme judiciare cu care s-a confruntat Georgescu după candidatura sa la prezidențialele din 2024. Publicația amintește investigațiile privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale și promovarea ideologiei fasciste. Georgescu a caracterizat anterior aceste dosare drept motivate politic.

În privința noului dosar, Kommersant prezintă acuzațiile procurorilor privind existența unei grupări care ar fi urmărit să obțină ilegal bani de la oameni de afaceri prin promisiunea unor finanțări externe.

Publicația îl citează, de asemenea, pe Răzvan Leu, care afirmă că nu are un interes politic în dosar și că urmărește recuperarea prejudiciului.

Presa rusă readuce în discuție anularea alegerilor din România

Un element comun al relatărilor rusești este faptul că actualul dosar nu este prezentat izolat.

Atât RBC, cât și Kommersant reamintesc că Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după care Curtea Constituțională a anulat întregul scrutin.

RBC menționează acuzațiile autorităților române privind o posibilă interferență străină și operațiuni de manipulare pe TikTok, precum și faptul că Rusia a respins acuzațiile de implicare.

Kommersant pune accent pe faptul că Georgescu a devenit ulterior ținta mai multor anchete penale și că actuala investigație reprezintă, în relatarea publicației, un nou capitol în conflictul dintre fostul candidat și autoritățile române.

„Dictatură” versus acuzații de fraudă

Una dintre temele care apar în presa rusă este confruntarea dintre două narațiuni.

Pe de o parte, aliații politici ai lui Georgescu susțin că acțiunile împotriva acestuia sunt motivate politic. TASS îl citează în acest sens pe George Simion, care a vorbit despre „dictatură”.

Pe de altă parte, procurorii români susțin că noul dosar este unul penal și vizează presupuse infracțiuni economice și constituirea unui grup infracțional organizat.

În plus, omul de afaceri Răzvan Leu, care a sesizat autoritățile în legătură cu presupusa fraudă, a declarat că nu consideră cazul unul politic. Kommersant și TASS au relatat această poziție.

Prin urmare, presa rusă prezintă simultan atât acuzațiile procurorilor, cât și contestarea lor de către aliații politici ai lui Georgescu.

Un interes special pentru dimensiunea geopolitică

Relatările RBC și Kommersant nu se limitează la acuzațiile de fraudă. Ambele publicații readuc în discuție relația lui Georgescu cu Rusia și controversa privind anularea alegerilor prezidențiale.

RBC notează că Georgescu a fost considerat un politician favorabil Rusiei din cauza pozițiilor sale critice față de NATO și față de sprijinul militar acordat Ucrainei. În același timp, publicația amintește că Moscova a negat acuzațiile de implicare în campania electorală din România.

Această perspectivă face ca reținerea lui Georgescu să fie prezentată în presa rusă nu doar ca un caz penal, ci și ca un episod într-un conflict politic mai larg legat de orientarea geopolitică a României.