Capcana magazinelor online false de Black Friday. Costurile pentru cumpărători și comercianți
O reducere afișată pe un site care imită un magazin cunoscut poate însemna o comandă plătită, dar nelivrată, sau expunerea datelor bancare. Înainte de Black Friday, avertismentele privind paginile false readuc în atenție un risc care îi privește atât pe cumpărători, cât și pe comercianții ale căror nume sunt folosite de infractori, potrivit Adevărul Financiar.

Problema afectează atât consumatorii, care pot pierde banii plătiți pentru produse inexistente, cât și companiile ale căror nume sunt folosite fără drept. Înaintea campaniei de reduceri din acest an, Bebe Tei și Musette au atras atenția asupra paginilor false care încearcă să se prezinte drept magazinele lor oficiale.
Reprezentanții Bebe Tei au precizat că singurul magazin online oficial al companiei este bebetei.ro. În cazul Musette, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a semnalat existența unor pagini care reproduc numele, sigla și produsele brandului.
Fraudele online au crescut cu 91% în 2025
Datele DNSC arată că numărul incidentelor de fraudă și tentativă de fraudă raportate în 2025 a ajuns la 3.937, comparativ cu 2.061 în anul anterior. Creșterea este de 91%, într-un context în care metodele folosite de infractori devin tot mai sofisticate.
Și incidentele de phishing au înregistrat o evoluție importantă. Numărul acestora a ajuns la 4.975 în 2025, față de 2.917 în 2024, ceea ce înseamnă un avans de 70,6%.
În același timp, cazurile de compromitere a conturilor au crescut cu 353%, de la 248 la 1.125 de incidente.
Potrivit DNSC, evoluția este asociată cu profesionalizarea campaniilor de fraudă, diversificarea canalelor de comunicare și utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor de inteligență artificială.
Situația rămâne îngrijorătoare și în 2026. Dan Cîmpean, directorul general al DNSC, a declarat pe 30 octombrie, la Radio România Actualități, că în prima jumătate a anului au fost raportate instituției mai multe fapte ilegale decât în întreg anul 2025.
Un studiu publicat de ANCOM pe 2 noiembrie arată că 65% dintre respondenți au întâlnit, în ultimele 12 luni, cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în mediul online. Totodată, 33% au identificat conturi false și cazuri de impersonare, iar 31% au fost vizați de tentative de phishing.
Ce pierderi pot avea cumpărătorii și comercianții
Pentru consumatori, consecințele pot însemna pierderea contravalorii unei comenzi care nu va mai fi livrată sau compromiterea datelor bancare. În unele situații, informațiile introduse pe paginile false pot fi folosite ulterior pentru alte tranzacții frauduloase.
Recuperarea banilor nu este însă garantată în toate cazurile. Legea 209/2019 privind serviciile de plată prevede rambursarea operațiunilor neautorizate, în condițiile stabilite de lege. Situația este diferită atunci când cumpărătorul autorizează personal plata pe un site fals, fiind indus în eroare cu privire la identitatea comerciantului.
În astfel de situații, clientul trebuie să contacteze imediat banca și să solicite verificarea posibilităților de contestare a tranzacției. Dacă datele cardului au fost introduse pe o pagină suspectă, este recomandată și blocarea sau înlocuirea cardului, după indicațiile băncii.
Românii primesc SMS-uri false despre amenzi de parcare. DNSC avertizează: linkurile duc la pagini care fură datele bancarePentru comercianții ale căror identități sunt copiate, prejudiciul nu se limitează la eventualele costuri generate de raportarea și eliminarea paginilor frauduloase.
Clienții care au avut experiențe negative pe site-uri false pot ajunge să asocieze pierderile cu magazinul legitim. Încrederea în brand poate fi afectată, iar companiile riscă să piardă comenzi și să înregistreze mai multe solicitări și reclamații din partea consumatorilor.
În plus, identificarea domeniilor false, monitorizarea reclamelor de pe rețelele sociale și demersurile pentru eliminarea paginilor implică resurse suplimentare pentru departamentele de securitate, marketing și juridic.
Comerțul electronic din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro
Potrivit European E-Commerce Report 2026, piața de comerț electronic din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 10% față de anul precedent.
Comparativ cu 2021, când sectorul era evaluat la 6,1 miliarde de euro, valoarea pieței s-a mai mult decât dublat în patru ani.
Pentru 2026, estimările prezentate de Asociația Română a Magazinelor Online indică o valoare de 13,5 miliarde de euro. Evoluția arată amploarea sectorului, dar și importanța menținerii încrederii consumatorilor în tranzacțiile digitale.
Potrivit Asociației Române a Magazinelor Online, încrederea reprezintă una dintre condițiile importante pentru dezvoltarea comerțului electronic.
„Comerțul online a devenit parte din viața de zi cu zi a românilor, dar următoarea etapă de creștere depinde și de încredere. Oamenii trebuie să știe de la cine cumpără, cât plătesc și ce soluții au atunci când apare o problemă. Pentru comercianți, este la fel de important să înțeleagă cum se aplică regulile în situațiile concrete cu care se confruntă. Acesta este obiectivul workshopului organizat împreună cu ANPC: un dialog practic, care să ajute magazinele online să respecte drepturile consumatorilor și să ofere servicii mai bune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al ARMO.
Cum pot fi identificate magazinele online false
DNSC recomandă verificarea atentă a adresei site-ului înainte de introducerea datelor personale sau bancare. O pagină care reproduce sigla, fotografiile și designul unui magazin cunoscut nu este neapărat una autentică.
Black Friday, capcanele ofertelor care par de nerefuzat. Ce recomandă ANPCCumpărătorii ar trebui să verifice domeniul, datele de identificare ale companiei, informațiile de contact și condițiile de livrare și retur. Accesarea magazinelor prin introducerea manuală a adresei oficiale sau prin intermediul aplicațiilor comercianților reduce riscul de a ajunge pe o pagină clonată.
De asemenea, reducerile neobișnuit de mari și solicitările de plată imediată ar trebui tratate cu prudență. Nici prezența protocolului HTTPS nu garantează că un magazin online este legitim.
„Instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a genera texte și materiale vizuale convingătoare. Absența greșelilor gramaticale, un logo familiar sau aspectul profesionist al unei pagini nu confirmă autenticitatea acesteia”, au atras atenția reprezentanții DNSC.
Persoanele care au introdus date bancare pe un site suspect trebuie să contacteze imediat banca, să păstreze dovezile tranzacțiilor și să sesizeze Poliția. Tentativele de fraudă pot fi raportate și către DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma PNRISC.




















































