De ce nu reușești să economisești, chiar dacă îți propui să faci asta lunar

Dacă ai crescut cu lipsuri financiare, creierul tău a învățat să reacționeze la bani ca la un pericol. Cum îți influențează asta deciziile zilnice și ce poți face concret ca să recapeți controlul?

Sursă foto: Shutterstock

Ne facem planuri la început de lună că „de data asta punem bani deoparte”, iar la final ajungem din nou pe zero. Sau, dimpotrivă, evităm să cheltuim chiar și când ne permitem, pentru că apare instant senzația de gol în stomac.

„​Din experiența mea în cabinet, am învățat că relația noastră cu banii are prea puțin de-a face cu matematica și foarte mult de-a face cu felul în care sistemul nostru nervos a învățat să perceapă siguranța. Nu e vorba doar de voință, ci de o amprentă emoțională adâncă, pe care o purtăm fără să știm. De cele mai multe ori, ne balansăm între două extreme, fără să găsim drumul de mijloc, cel al obiectivității”, declară pentru „Adevărul" psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiș. ​

În opinia sa, mulți dintre noi am crescut cu ideea că banii se fac greu, că nu sunt niciodată suficienți și că, dacă cumva apar, e mai bine să nu te bucuri de ei, că „cine știe ce urmează”.

„Această programare pe lipsă ne face să tratăm banii ca pe un pericol, nu ca pe un instrument. De aici vine bătălia interioară: chiar și atunci când ne permitem o bucurie sau o investiție necesară în noi, imediat ce am făcut plata, apare vinovăția. E ca și cum am încălcat o lege nescrisă a supraviețuirii. Ne simțim expuși, de parcă am furat din rezerva de siguranță a tribului nostru, chiar dacă, rațional, cifrele ne spun că suntem bine”, adaugă specialista.

Conform spuselor sale, probabil cel mai dăunător concept cu care am fost hrăniți este cel al „banilor pentru zile negre”.

„Pare o strategie prudentă, dar, la nivel subconștient, ne programăm exact pentru acele zile de restriște. Când pui bani deoparte cu eticheta de «nenorocire», mintea ta stă într-o alertă continuă. Trăiești într-o stare de asediu permanent, unde banii nu sunt pentru viață, ci pentru a supraviețui unui dezastru iminent. Această frică de a nu pierde ceea ce ai se vede adesea și la cei foarte bogați și nu s-a născut ieri. Este rezultatul unei istorii lungi de instabilitate - războaie, crize economice și perioade de foamete care au lăsat urme adânci în memoria familiilor noastre. Strămoșii noștri au învățat că tot ce ai azi poate dispărea mâine, iar noi preluăm acest „cod de supraviețuire” fără să-l mai trecem prin filtrul prezentului”, este de părere Denisa Zdrobiș.

​Echilibrul nu înseamnă să cheltuim iresponsabil, dar nici să trăim în privațiune de teamă. Obiectivitatea financiară începe atunci când putem să ne uităm la resursele noastre fără filtrul fricii străvechi, crede psihoterapeutul. Înseamnă să putem pune deoparte pentru liniște, dar să putem și investi în calitatea vieții noastre fără remușcări.

​„Maturitatea noastră în raport cu banii apare atunci când schimbăm eticheta de pe economiile noastre. Să nu mai punem bani deoparte pentru «zile negre», ci pentru «zile albe», pentru libertatea de a alege și pentru siguranța de a construi. Controlul nu se recapătă prin rigoare extremă, ci prin împăcarea cu acea parte din noi care s-a temut că nu va fi destul. Abia când sistemul nostru nervos învață că este permis să avem și să ne bucurăm, vom putea găsi acel punct de echilibru în care banii ne servesc pe noi, nu noi pe ei”, completează aceasta.

Ce înseamnă, de fapt, să fii bine din punct de vedere financiar

Comparativ cu sănătatea fizică și cea mintală, bunăstarea financiară este discutată mult mai rar și, de multe ori, înțeleasă greșit. Thomas Faupl, psiholog citat de Women’s Health, spune că ea înseamnă, înainte de toate, să înțelegi ce simți în legătură cu banii, să ai o relație sănătoasă cu ei și să îi poți gestiona corect. La rândul ei, Alexa von Tobel, fondatoarea Inspired Capital, arată că bunăstarea financiară nu ține doar de bani, ci și de instrumentele concrete care îți dau senzația de control: un buget pe care să îl respecți, un plan de economii și obiective financiare clare.

Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorilor din Statele Unite definește bunăstarea financiară ca fiind situația în care o persoană își poate acoperi cheltuielile curente, se simte în siguranță în privința viitorului și are libertatea de a face alegeri care îi permit să se bucure de viață. În practică, însă, această definiție nu se potrivește tuturor.

„O definiție mai incluzivă și mai realistă a bunăstării financiare este o stare în care ai făcut alegerile optime pentru siguranța ta financiară prezentă și viitoare, în funcție de resursele și constrângerile cu care te confrunți”, declară Mia Lee, contabil, citată de Women’s Health.

Cu alte cuvinte, bunăstarea financiară nu arată la fel pentru toată lumea. Pentru o persoană cu venituri mari, poate însemna să economisească pentru o locuință sau să investească în experiențe importante. Pentru cineva cu resurse limitate, care întreține și alți membri ai familiei, poate însemna să aibă un fond de siguranță pentru câteva luni și să își reducă datoriile. Niciuna dintre aceste variante nu este mai puțin validă.

Pe scurt, fără siguranță financiară, e greu să ai stabilitate în alte aspecte ale vieții. Banii acoperă lucrurile de bază - locuință, mâncare, transport - iar când lipsesc, toate celelalte sunt afectate. „Până nu ajungi măcar la un nivel minim de stabilitate, nu prea poți lucra la nimic altceva. Beneficiul real al bunăstării financiare este că reduce stresul”, spune Mia Lee.

Thomas Faupl atrage atenția că presiunea constantă legată de bani ne afectează direct sănătatea. Un studiu publicat în 2020 în BioMed Central Geriatrics arată că stresul financiar ridicat este asociat cu depresie, probleme fizice și o satisfacție mai scăzută față de viață.

În același timp, stabilitatea financiară înseamnă și libertate de alegere. Nu mai ești blocat într-un job sau într-o relație care nu îți face bine. „Bunăstarea financiară îți oferă libertatea de a alege ce este mai potrivit pentru tine și de a aspira la un stil de viață mai bun”, spune,la rândul său Katia Chesnok, expert în finanțe personale.

Cum îți îmbunătățești situația financiară

Primul pas - cel mai incomod, dar esențial - constă în a arunca o privire sinceră asupra veniturilor tale „Cred că oamenii m-ar putea urî pentru asta, dar trebuie să faci o evaluare clară a cheltuielilor”, spune Mia Lee. Pe scurt, ea ne recomandă să separăm cheltuielile fixe (chirie, rate, asigurări) de cele variabile (ieșiri, haine, vacanțe). Astfel, se poate observa rapid unde se duc banii.

Doar faptul că îți notezi cheltuielile poate face diferența, adaugă aceasta. „Chiar și când cheltui mai mult decât câștigi, simplul fapt că știi cifra îți mai ia din presiune”, explică Lee.

Următorul pas este bugetul. Alexa von Tobel recomandă regula 50/30/20: 50% din venituri alocate pentru nevoi de bază, 30% pentru cheltuieli opționale, 20% pentru economii și datorii. Este o formulă simplă care te ajută să-ți organizezi banii fără complicații.

Un alt instrument util este calendarul financiar. Plățile, verificarea conturilor sau planificarea cheltuielilor mari ar trebui tratate ca niște întâlniri fixe. Automatizarea ajută și ea: „Banii pe care nu îi vezi sunt mai puțin tentați să fie cheltuiți”, spune von Tobel.

Dacă îți rămân bani, prioritatea este economisirea, apoi investițiile. Aici, există mai multe opțiuni - de la conturi de economii la planuri de pensie - dar ideea de bază este simplă: banii lăsați „degeaba” își pierd valoarea în timp.

În final, educația financiară contează constant. „Asta este imaginea de ansamblu”, spune Thomas Faupl. Cu cât înțelegi mai bine cum funcționează banii, cu atât ai mai mult control asupra lor.

Când trecutul lasă urme în cont

Pentru unii oameni, relația cu banii nu începe de la același punct. Contextul în care ai crescut - lipsuri, instabilitate sau stres financiar constant în familie - îți poate influența direct deciziile de mai târziu. Nu e vorba doar despre câți bani ai, ci despre cum te raportezi la ei: dacă îi vezi ca pe o sursă de siguranță sau, dimpotrivă, ca pe un motiv de anxietate.

Asta nu înseamnă că lucrurile nu pot fi schimbate, dar de multe ori presupune mai mult efort conștient. Accesul la informație devine esențial: resurse gratuite de educație financiară, consiliere pentru gestionarea datoriilor. Nu trebuie să știi tot din prima, dar trebuie să începi să înțelegi cum funcționează banii și ce decizii te ajută pe termen lung.

O problemă adesea întâlnită apare în momentul în care situația începe să se stabilizeze: presiunea de a avea grijă de toți ceilalți. Mulți oameni care nu au avut siguranță financiară în familie ajung să simtă că trebuie să îi susțină pe cei din jur imediat ce încep să câștige mai bine, sunt de părere specialiștii. Doar că, fără o bază solidă proprie, acest lucru devine rapid nesustenabil. Ordinea sănătoasă este alta: îți construiești mai întâi stabilitatea, apoi îi ajuți și pe ceilalți.