Ce înseamnă pentru români facturile calculate în euro

Anunțul Digi privind trecerea tarifelor în euro, începând cu 1 iulie 2026, a stârnit sute de reacții pe Reddit, unde utilizatorii au discutat atât despre impactul asupra facturilor, cât și despre riscul ca tot mai multe servicii să fie raportate la moneda europeană.

Ce înseamnă pentru români facturile calculate în euro | Sursă foto: Shutterstock

De pildă, unii utilizatori sunt de părere că schimbarea era previzibilă în contextul inflației și al instabilității economice. „Digi are plăți de făcut în euro, mai ales că s-au împrumutat pentru extinderile în alte țări și au investiții în curs. Când venitul lor e în ron au expunere la risc de curs valutar, așa că transferă riscul către clienți. În mod real îți puteau crește costul repetat și frecvent ca să țină pasul cu deprecierea ron, dar scopul nu este venituri mai mari de la clienți, ci au nevoie să elimine riscul ăsta pentru că se uită creditorii la ei”, a comentat cineva pe r/Romania.

Altcineva a remarcat că problema nu ține neapărat de factura Digi în sine, ci de efectele mai ample asupra puterii de cumpărare. „Dacă până și companiile «etice» sunt nevoite să treacă la euro, atunci va fi nasol. Nu neapărat de la 10 lei în plus la factura Digi, ci de la reducerea masivă a puterii de cumpărare în general”, a scris un utilizator.

Mulți au criticat, însă, lipsa de predictibilitate pentru clienți și faptul că veniturile românilor rămân în lei. „Dacă le-au crescut prețurile, să pună prețurile crescute în lei. Consumatorul nu mai are acum aceeași predictibilitate și nu e anunțat cu 30 de zile înainte «vezi că se scumpește». Pe lângă asta noi primim salariul în lei, multe costuri și ei tot în lei le au, de ce ai pune prețuri în euro?”, a comentat cineva.

Un alt utilizator a spus că una dintre cele mai mari probleme apare atunci când firmele facturează în euro, dar plata este făcută în lei, la cursuri considerate dezavantajoase pentru clienți. „Ce mi se pare aiurea e că dacă facturezi în euro atunci ar trebui să mă lași să plătesc în euro. Am pățit așa și când am cumpărat mașina. Prețul e în euro, dar tu vrei să îți plătesc în lei, eu având deja banii în euro. Am pierdut o dată la schimbarea banilor din euro în lei, după care am pierdut a doua oară când ei au calculat euro la cursul băncii lor care era umflat”, a explicat acesta.

În discuție a apărut și ideea că România traversează deja un proces informal de „euroizare”, în care tot mai multe produse și servicii sunt raportate la moneda europeană. „Deja tot românul economisește și negociază în euro”, a remarcat cineva.

Alți useri au spus că schimbarea Digi nu reprezintă neapărat o surpriză, amintind că multe companii din telecomunicații folosesc de ani buni prețuri exprimate în euro. „La Vodafone și Orange au fost abonamentele în euro de acum 20 de ani de când au ajuns în România. Nu cred că au avut vreodată în lei”, a comentat un utilizator.

Unii au încercat să tempereze reacțiile și au atras atenția că impactul imediat asupra facturilor nu ar fi foarte mare. „Nu prea ai alternative, dar mi se pare că se face mare caz pentru 2 lei în plus pe lună”.

Au existat însă și comentarii care au legat direct decizia companiei de neîncrederea în stabilitatea economică și valutară a României. „Le e frică băieților de la Digi să nu ajungă euro 6-7 lei și să piardă bani”, a comentat un utilizator.

Altcineva a rezumat situația astfel: „Nu cred că este despre a face profit în instabilitatea politică, ci despre a reduce riscul unei monede instabile din cauza politicului.”

Adrian Negrescu: „Euroizarea economiei este deja o realitate”

„Euroizarea economiei este deja o realitate. Nu este un fapt negativ, având în vedere faptul că mai devreme sau mai târziu vom trece la euro, însă există, într-adevăr o problemă, cea legată de cursul de schimb. Inițiativa parlamentară privind calcularea tarifelor la telefonia mobilă la un curs BNR nu la cel al unei bănci anume, curs umflat peste măsură de interesele comerciale ale entității bancare, este absolut necesar să intre în practică. Altfel spus, nu e rău că trecem la prețuri estimate în euro însă trebuie să fie un curs oficial, nu unul stabilit, din pix, de către bancheri”, explică pentru „Adevărul” analistul financiar Adrian Negrescu.

Conform spuselor sale, riscul valutar este o altă provocare, mai ales în vremuri de incertitudine, cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent, cu crize politice, administrative, cu o recesiune economică care generează inclusiv o scădere a puterii de cumpărare. „Riscul valutar ține de mecanismele economiei de piață și este plătit, în egală măsură, de toată lumea, de la oamenii simpli la stat și sistemul bancar. Atâta timp cât vom avea o monedă slabă - o caracteristică a unei economii aflate în criză, cu siguranță riscul valutar va fi unul semnificativ. Nu ne rămâne decât să încercăm să anticipăm fluctuațiile cursului și să ne protejăm. Mecanismele de tip hedging sunt special gândite pentru a restrânge riscul valutar”, punctează acesta.

Trecerea la euro nu înseamnă neapărat prețuri mai mari, completează Adrian Negrescu, iar poate cel mai bun exemplu îl reprezintă situația din Bulgaria unde inflația, dimpotrivă, a scăzut după trecerea la euro de la 1 ianuarie.

„Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile. În loc să tot transmită avertismente privind politicile publice, marea lor majoritate ignorate de o clasă politică prea puțin ancorată în realitatea economică, guvernatorul BNR ar trebui să își seteze drept prioritate aderarea la euro, negocierea unor condiții flexibile de aderare, practic să ne scoată din zona influenței politicilor cu iz fanariot de la București”, avertizează analistul.

Acesta consideră că România are nevoie de un proiect de țară construit în jurul aderării la euro și spune că BNR ar trebui să negocieze condiții mai flexibile de intrare în zona euro, inclusiv prin modificarea unor criterii prevăzute de Tratatul de la Maastricht. Negrescu afirmă că probleme precum deficitul bugetar, nivelul dobânzilor sau datoria publică pot fi depășite mai rapid decât se estimează în prezent, dacă există voință politică și o strategie coerentă.

„Să nu ne lase pradă politicienilor convinși că doar prin creșterea taxelor, prin impozitul progresiv și alte artificii fiscale, se pot rezolva problemele de finanțare ale României. Isărescu are această obligație măcar morală. Să facă lobby pentru o aderare la euro în condiții mai flexibile. Problema deficitului bugetar se va rezolva mai repede decât ne-am fi așteptat. Stabilitatea cursului de schimb poate fi atinsă, iar inflația va fi depășită din 2027”, continuă Adrian Negrescu.

Analistul susține și că România ar trebui să trateze aderarea la euro ca pe o prioritate strategică și geopolitică, nu doar economică. El consideră că țara noastră nu își mai permite să aștepte corectarea lentă a indicatorilor economici și propune inclusiv o ofensivă diplomatică la nivel european, realizată împreună cu alte state din regiune.

„Cred că ar trebui să facem front comun cu Ungaria, o altă economie regională majoră care se lovește de bariere similare, pentru a construi un grup puternic de lobby la Bruxelles și la sediul Băncii Centrale Europene. Dacă nu suntem capabili, să angajăm și în acest caz o firmă de lobby, la fel ca în cazul relației cu SUA”, afirmă acesta.

În opinia sa, aderarea rapidă la euro ar putea funcționa ca o „ancoră de salvare” pentru economia României, oferind protecție împotriva șocurilor valutare și mai multă stabilitate financiară.

„Trebuie să avem curajul de a «arde etapele» și de a ne propune un obiectiv extrem de ambițios, dar vital: trecerea efectivă la moneda unică în următorii 2-3 ani. Această forțare controlată a calendarului ar acționa ca o ancoră de salvare pentru întreaga economie”, spune Adrian Negrescu.

Analistul afirmă că adoptarea monedei euro ar aduce beneficii directe atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în special prin reducerea costurilor de finanțare și eliminarea riscului de depreciere a leului.

„Adoptarea euro aduce în primul rând o inflație redusă structural și eliminarea riscului de devalorizare a leului. Pentru oamenii simpli, pentru mediul de afaceri, cel mai palpabil avantaj va fi accesul la credite cu dobânzi mult mai mici, similare celor din Germania sau Franța, eliminând povara actuală a costurilor mari de finanțare în lei”, explică acesta.

Mai mult, adaugă el, prezența sub umbrela BCE va impune României o rigoare de fier în politicile fiscale, interzicând practic risipa bugetară și populismul economic.

„Zona euro nu este doar un club al țărilor bogate, ci reprezintă singurul mecanism capabil să ofere României protecție totală în fața crizelor financiare și să garanteze un flux constant de investiții străine directe, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung”, este de părere Adrian Negrescu.