Elevă în clasa a VII-a la Şcoala ”Mihai Eminescu” din Piteşti, Ruxandra Pantazică a reuşit ca în mai puţin de o lună să obţină premiul I atât la Olimpiada Naţională de Română (la finalul lunii aprilie), cât şi la Olimpiada Naţională de Cultură şi Spiritualitate Românească.
Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai importanţi scriitori români ai secolului XXI, spune că oameni precum Putin sau Ceauşescu erau numiţi în Antichitate „duşmani ai neamului omenesc“ şi că, pe timp de război, artiştii ar trebui să iasă în faţă şi să nu fie portavocea regimului de la Kremlin, cum a fost cazul unor artişti ruşi.
Mircea Cărtărescu este invitat să deschidă alături de Mario Vargas Llosa prima ediţie a Festival Literario de América y Europa „Escribidores“, organizat la Malaga, în perioada 2–5 martie.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a postat un mesaj emoţionant în care-şi exprimă admiraţia pentru preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi îşi manifestă solidaritatea faţă de ucraineni: „Sunt cu trup şi suflet alături de Ucraina în acest război stupid şi criminal de care ea nu este vinovată”.
Mircea Cărtărescu, Mihaela Miroiu şi Radu Vancu vor discuta, joi, de la ora 19.30, pe Facebook Humanitas, despre cartea „Lemnul strâmb al omenirii” de Isaiah Berlin, apărută recent în colecţia Eseu. O ediţie de Henry Hardy, în traducerea lui Andrei Costea, cu un cuvânt înainte de John Banville.
Scriitorul Mircea Cărtărescu afirmă că excluderea judecătorului Cristi Danileţ din magistratură este „una dintre cele mai mari mizerii din ultimii ani”, argumentând că acesta simboliza „justiţia cinstită, inteligentă, nesubordonată politic”.
Marţi, 14 decembrie, ora 19.30, Editura Humanitas vă invită la o întâlnire online cu Mirea Cărtărescu, Sidonia Călin, Marius Chivu şi Lidia Bodea despre volumul de povestiri Melancolia, ediţie adăugită, cu ilustraţii de Sidonia Călin.
Mulţi români aşteptau să i se facă dreptate lui Cărtărescu, crezând că premiile se iau pe merit şi valoare. Aşa e de când lumea. Pare că aşa a fost. În cazul literaturii şi nu doar în al ei, criteriile s-au schimbat.
Romanul „Orbitor”, de Mircea Cărtărescu, este recomandarea României pentru ediţia de anul acesta a programului „Readers of Europe” al Uniunii Europene, a anunţat ministrul Bogdan Gheorghiu.
Mihai Şora, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Bebeşelea, Radu Vancu şi Eugen Ciurtin au iniţiat o petiţie - "Eliade dezmembrat/ Enescu dezarticulat" - pentru a preveni înstrăinarea manuscriselor enesciene.
Într-un comentariu la prima parte a acestui articol, cineva mă întreba de ce nu recomand cărţi mai uşoare, poliţiste sau de dragoste, doar e vacanţă. Păi, pentru că nu v-aş recomanda nici fast food.
Publicaţia franceză L’Obs (Le Nouvel Observateur) spune despre ultimul roman de-ale lui Mircea Cărtărescu, „Melancolia”, publicat în România la editura Humanitas, că este „o fantasmagorie incredibilă“.
Lansarea, în limba engleză, a volumului „Nostalgia” de Mircea Cărtărescu, tradus de Julian Semilian şi publicat de prestigioasa Penguin Classics, va fi celebrată de ICR Londra printr-o serie de evenimente, organizate în parteneriat cu editura britanică.
Absolventă de Jurnalism în România, Aida Vâlceanu trăieşte de peste două decenii în Franţa şi şi-a făcut o carieră în televiziune. Din vara lui 2020, Aida şi-a deschis o televiziune online, echipa numărând în total şase jurnalişti cu experienţă.
Olivia Steer, cunoscută pentru poziţia sa antivaccinare, îl ceartă pe Mircea Cărtărescu pentru faptul că ar fi făcut o greşeală gramaticală. Scriitorul român a reacţionat şi i-a explicat fostei prezentatoare de televiziune de ce nu are dreptate.
Chiar dacă anul a fost cum a fost pentru toată lumea, scriitorul a reuşit să scoată în 2020 două cărţi, absolut remarcabile. Ambele sunt atipice pentru scrisul său şi, chiar dacă nu sunt cele mai importante pentru opera sa, sunt demne de a fi luate în seamă, ca orice propunere a unui mare autor. Cel puţin volumul „nu striga niciodată ajutor“ dă impresia unei „plăci tombale“ peste scrisul cărtărescian.
Scriitorii Mircea Cărtărescu (64 de ani) şi Ioana Nicolaie (46 de ani) s-au căsătorit religios în această vară, la Sângeorz, după 22 de ani de viaţă împreună.
Marţi,de la ora 19.30, va avea loc o întâlnire online cu Mircea Cărtărescu şi Mirela Nagâţ despre cele „o sută de poeme, o sută de feţe ale singurătăţii“ din volumul „Nu striga niciodată ajutor“. În deschiderea serii, Gabriel Liiceanu va prezenta noutăţile editoriale ale toamnei.
„Nu striga niciodată ajutor” este al optulea volum de versuri al lui Mircea Cărtărescu şi se poate spune că e diferit de toată poezia lui precedentă. Scris la treizeci de ani după penultimul volum, timp în care autorul n-a mai scris niciun vers, el reprezintă o întoarcere la simplitatea şi generalitatea poeziei genuine, imediate şi emoţionale, dezbrăcate de sofisticarea intelectuală şi culturală din vechea sa poezie.
Enrique Redel, fondatorul editurii spaniole Impedimenta, care a publicat recent romanul „El cuerpo” al lui Mircea Cărtărescu, a anunţat că, între finaliştii la premiul Nobel pentru Literatură pe 2020, se află şi scriitorul român.
Materialul conţine o listă de 22 de figuri culturale esenţiale din perioada comunismului high şi late, aşadar perioada 1965-1989 (de la venirea la putere a lui Ceauşescu până la Revoluţie), ocultate multă vreme şi neglijate, în mod voit sau, câteodată, involuntar, figuri fără de care nu poate fi înţeleasă dinamica şi evoluţia comunismului târziu, cel puţin în dimensiunea sa artistică şi culturală.
Acolo unde Mircea Cărtărescu sugerează căutarea spirituală cu precizia unui chirurg, Dan Stanca se aruncă deznădăjduit în ea, cu patos şi disperare existenţială. Acolo unde Cărtărescu este precis şi calculat, Dan Stanca e febril şi necontrolat, scriind parcă sub imperiul unei urgenţe. Stilul lui Cărtărescu este detaşat şi rece, Stanca se implică emoţional, până la contopirea cu textul.
Contemporanul Mircea Cărtărescu a dezvoltat un adevărat cult al „metamorfozei“, aparent plecând de la cea biologică a larvei în fluture, de fapt vorbind despre cea a fiinţei umane în ceva superior (temă dragă tuturor gânditorilor moderni, plecând de la „supra-omul“ lui Nietzsche şi trecând prin concepţiile etologului austriac Konrad Lorenz), prin asta scriitorul român dovedindu-se un veritabil scriitor-profet (încă) neînţeles.
Începând de joi, pe site-ul librăriei Humanitas, poate fi comandată cea mai recentă carte a scriitorului Mircea Cărtărescu, „Creionul de tâmplărie“. „Adevărul“ prezintă, în premieră, un fragment din carte.
Organizaţiile studenţeşti solicită întreruperea cursurilor tuturor universităţilor din România şi găsirea de soluţii ca acestea să se desfăşoare online. Luni, 9 martie, Universitatea Bucureşti a decis ca activitatea didactică să continue, însă scriitorul şi profesorul Mircea Cărtărescu consideră că hotărârea este greşită.
La 30 de ani de la apariţia volumului „classic cult“ „Visul“/„Nostalgia“, scriitorul Mircea Cărtărescu revine cu alte trei povestiri care vor face dată în istoria literaturii române, reunite sub titlul „Melancolia“. Aşa cum scria criticul literar Dan C. Mihăilescu în anul 1990, după publicarea „Levantului“, merităm oare cumplita frumuseţe a acestei cărţi?
Pe 1 februarie, Editura Humanitas a împlinit 30 de ani, ocazie cu care organizează campania aniversară „Humanitas 30 de ani- Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit”. În cele trei decenii de activitate, editura a publicat peste 3.000 de titluri, respectiv peste 30 de milioane de cărţi.
Mircea Cărtărescu şi Horia-Roman Patapievici, psihiatrul german Manfred Spitzer, Germina Nagâţ, care a condus Direcţia de Investigaţii a CNSAS, Cristian Mureşan, expert în politici publice în domeniul energiei, Alexandra Martin şi Yuvraj Kalra, medici pediatri la Spitalul Erlanger din Chatanooga SUA, şi Mihai Netea, profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud din Olanda- vor fi prezenţi la Ateneu, între 22 şi 26 februarie.
Nu numai de 15 ianuarie, merită să ne amintim de „geniul romantic“ al României. Receptarea în posteritate a marelui poet a fost una sincopată şi desfigurată ideologic, iar recentele încercări de rediscutare au stârnit furia „gardienilor“ purităţii şi ai academismului.
Anul lui Mircea Cărtărescu se încheie cu lauri pentru romanul „Solenoid“, recent premiat în Franţa. Scriitorul vorbeşte despre succesul pe care l-a înregistrat anul acesta în străinătate, dar şi despre aşteptările sale în 2020, aşteptări care ţin de „o reformă adevărată“, menită să scoată ţara din dezastrul instituţional în care se află.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat