Analiză Care sunt laudele și criticile aduse noii programe de Limba și Literatura Română. Perspectivele elevilor și scriitorilor români
0Odată cu lansarea în consultare publică a noii programe de Limba și Literatura Română au apărut o serie de reacții. Deși nu mai există autori obligatorii, ci doar recomandați, numeroase voci critică absența oricărui scriitor contemporan de pe listă. Propunerea vine și cu strategii didactice noi, precum realizarea unui jurnal imersiv sau de reflecție. Am cerut și părerea elevilor despre noua programă. ,,Mi se pare mai flexibilă și mai orientată spre competențe, nu spre memorare", spune Bogdan Gogan, secretar general al Consiliului Național al Elevilor.
Fără autori obligatorii în noua programă, doar recomandați
În programa propusă pentru clasa a IX-a nu mai există o listă oficială de „autori canonici”, adică autori considerați „de bază / obligatoriu de studiat”. În locul acestei liste, apar „autori recomandați”.
Listele de autori recomandați la literatură, în clasa a IX-a, variază în funcție de profil. Pentru profilul Real sunt recomandați următorii:
- Scriitori români - Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici;
- Clasici universali - Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal.
Pentru profilulul Umanist și profilul Pedagogic sunt recomandați:
- Scriitori români - Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici
- Clasici universali - Niccolò Machiavelli, Baldassare Castiglione, Montesquieu, Denis Diderot, Johann Wolfgang von Goethe, Molière, Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, Stendhal, Honoré de Balzac.
,,Aceștia ilustrează concepte precum basmul cult, basmul popular, biografia, comicul, contextul, cronica, cultura populară, cultura scrisă, identitatea individuală/colectivă, Iluminismul, instituția culturală, istoria națională, legenda istorică, legenda populară, literatura, memorialul de călătorie, mitul, nuvela realistă, nuvela, romantică, oralitatea, portretul, premodern(itatea), Realismul, Renașterea, romanul, Romantismul, Școala Ardeleană, Umanismul", se arată în propunere. Acestea sunt practic principalele teme studiate, care se regăsesc și la examenul de Bacalaureat. Niciun autor contemporan, fie el român sau străin, nu se regăsește pe listă. Și nicio femeie.
Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana sunt totuși menționați în altă secțiune, de ,,Sugestii Metodologice".
,,Viziunea actualei programe este organizată în jurul unui criteriu diacronic, care urmărește evoluția în timp a fenomenelor literare și lingvistice. Profesorul va iniția predarea disciplinei introducând noțiunile de limbă și de literatură ca sisteme pluristratificate, convergente și în evoluție. Astfel, literatura este privită ca: reprezentare a lumii (prin teme, motive, viziune despre lume); ca instituție (aspecte de viață literară: ziare, reviste, teatre etc.); ca spațiu de creație (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri și specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp)", scrie în document. În această direcție, profesorilor li se recomană să organizeze conținutul didactic pe grupaje tematice. Cărtărescu apare ca sugestie la tema „Momentul zero al descoperirii literaturii ca lume (fragmente de texte memorialistice)", cu textul „Cum m-am trezit pe lume”, din cartea ,,Pururi tânăr, înfășurat în pixeli". Iar Ana Blandiana la grupajul ,,De ce scriu – problematica scrisului și a responsabilității celui/celei care scrie", cu textul ,,Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal 31 august 1988-12 decembrie 1989".
Strategii didactice recomandate profesorilor
Noua programă vine cu mai multe strategii didactice recomandate profeseorilor în activitățile centrate pe dobândirea competenței literare. Acestea sunt:
- Hărți conceptuale privind aspecte specifice epocii
- Proiecte de grup
- Eseu despre influența viziunii ideologice asupra artelor dintr-o perioadă culturală
- Jurnal imersiv, care surprinde spiritul unei epoci. Elevii redactează un jurnal fictiv „din interiorul” unei epoci, imaginând trăirile unui tânăr cărturar, poet sau artist, pentru a înțelege mentalitățile și atmosfera culturală. De exemplu: „Jurnalul unui boier luminat din secolul al XVIII-lea” – despre idealul de cunoaștere și modernizare; „Pagini din jurnalul unui poet romantic” – despre aspirația către absolut și conflictul dintre real și ideal.
- Jurnal de reflecție, prin care se compară valori din epoci diferite și se analizează actualitatea lor. Elevii formulează reflecții personale asupra modului în care valorile culturale și estetice ale trecutului pot fi recunoscute în prezent, dezvoltând-și gândirea critică și sensibilitatea culturală. De exemplu: comparație între mitul geniului romantic și imaginea creatorului contemporan din mass-media.
- La finalul fiecărui an școlar, se recomandă activități de sistematizare și de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema „Oameni ai timpului lor”. Prin acestea, vor fi prezentate personalități definitorii pentru epoca respectivă, evidențiind evenimentele biografice esențiale care au influențat dezvoltarea culturii române/a societății românești.
Elevii: Noua programă, mai flexibilă și centrată pe literatură
,,Noua programă mi se pare mai flexibilă și mai orientată spre competențe, nu spre memorare. Profesorul nu mai este legat de un canon fix, iar accentul cade pe înțelegerea și interpretarea textelor, ceea ce răspunde mai bine nevoilor elevilor de azi. Totuși, programa rămâne încă destul de centrată pe literatură, în timp ce partea de gramatică rămâne subdimensionată", spune Bogdan Gogan, elev în clasa a XI-a și secretar general al Consiliului Național al Elevilor
Acesta mai crede că documentul ar fi trebuit să conțină și mai multe elemente de înțelegere a textelor non-literare, având în vedere gradul mare de analfabetism funcțional.
Lipsa literaturii prezentului, criticată de elevi
Și lipsa autorilor actuali este văzută ca un minus de reprezentantul Consiliului Național al Elevilor.
,,Cred că absența autorilor contemporani și a scriitoarelor din noua programă reprezintă o limită reală a reformei. Chiar dacă programa lasă profesorului libertate, consider că ar trebui totuși să existe o listă de autori recomandați, care să includă și voci feminine și autori actuali. O astfel de listă nu ar fi un canon fix, ci o resursă modernă din care profesorii să poată selecta în funcție de nivelul clasei, astfel încât elevii să intre în contact și cu literatura prezentului, nu doar cu cea clasică. În lipsa acestei diversități, riscăm să perpetuăm o imagine incompletă asupra literaturii române și să îi privăm pe elevi de contactul cu teme, stiluri și perspective relevante pentru generația lor", spune Bogdan Gogan.
Cum văd programa scriitorii români contemporani
Ioana Nicolaie, una dintre cele mai cunoscute autoare contemporane din România, critică vehement varianta propusă.
,,Acum, dacă le ia ani ca să propună o programă, atunci va fi una prietenoasă, mi-am zis, cu scriitori contemporani, cu pagini în care să apară cuvinte bizare ca telefon mobil, internet, inteligență artificială etc. Liceenii nu mai citesc de ani buni, chiar dacă unii profesori se luptă din toate puterile să-i convingă că nu există educație reală fără cărți citite. Nu se putea să nu vină, în sfârșit, o programă vertebrată pe ideea de "plăcere a lecturii". Ei bine, ce se petrece de fapt cu programa asta nouă e halucinant: ne întoarce în urmă cu decenii, ne vâră în același canon din timpul comunismului, de parcă n-ar exista încă o jumătate de secol de literatură", a postat Ioana Nicolaie pe Facebook.
Soțul ei, Mircea Cărtărescu, a scris, în schimb, un text satiric: ,,Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva. Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!".
Scriitorul Radu Vancu crede că, în loc să îi facă pe liceeni să citească mai mult, noua programă îi va îndepărta și mai tare de literatură.
,,E noaptea minții, iertați-mi expresia neacademică. Până și pe vremea mea, acum o jumătate de mileniu, când eram în clasa a noua, cronicarii erau plictiseala absolută. (...) Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă. Vor crește convinși că literatura e o artă defunctă, care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană, cu temele ei atât de pasionante: AI, străpungerile din științele minții & științele naturale, editarea genetică, încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor etc.
Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane (...) Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele. Acum, posibilitatea asta s-a închis", a scris autorul român.
Specialistu în Educație Șerban Iosifescu critică și el lipsa literaturii actuale în programa propusă pentru clasa a IX-a:
,,La Limba română, studiul merge ”diacronic” și începe, ca și până acum, cu literatura veche și se oprește în secolul al XIX-lea. Oare acesta este cel mai bun mod de a dezvolta plăcerea de a citi, într-o limbă și cu texte fără relevanță pentru elevii de acum (mai ales că vorbim de învățământul obligatoriu)? Chiar mă întreb cum va continua studiul literaturii și, mai ales, cum va fi (dacă va fi) studiată literatură contemporană, mai ales cea din ultimele două decenii (abundentă și interesantă), mult mai aproape de elevi decât Ion Neculce, Anton Pann sau Diderot".
Varianta de programă propusă pentru Limba și Literatura Română nu este finală. Ea se află în consultare publică, până pe 12 decembrie. Ministerul Educației a anunțat că așteaptă opinii și propuneri pe adresa de e-mail consultare@rocnee.ro.
Se încarcă comentariile...
