Mesajul Anei Blandiana înaintea votului în care a fost respinsă candidatura lui Cărtărescu: „Vă implor să nu mai așezați încă o pată pe obrazul Academiei Române”
0Poeta Ana Blandiana a luat cuvântul înaintea votului în care a fost respinsă candidatura lui Mircea Cărtărescu la intrarea în Academia Română. Aceasta a susținut că a fost martora „unei revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism”.
Scriitorul Mircea Cărtărescu, în vârstă de 68 de ani, nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române după ce i-a lipsit un singur vot în Adunarea Generală a instituției.
Printre contestatarii săi s-a aflat și scriitorul Valeriu Matei, de 65 de ani, din Republica Moldova, care este membru de onoare al Academiei Române. Înainte de vot, acesta a distribuit un text prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu.
Poeta Ana Blandiana (82 de ani), membru corespondent al Academiei Române, a avut o declarație dură în urma apelului făcut de scriitorul Valeriu Matei.
„După ce candidatura lui Mircea Cărtărescu la intrarea în Academia Română a fost votată în unanimitate de secția de literatura-filologie, un apel calomnios, violent și plin de ură – care pleda pentru respingerea scriitorului și a avut în cele din urmă câștig de cauză – a fost distribuit tuturor membrilor Academiei din restul secțiilor”, a scris poeta, pe Facebook.
„Pata respingerii lui de pe imaginea Academiei nu se va șterge”
Ana Blandiana a făcut publică intervenția pe care a avut-o, în Adunarea Generală a Academiei Române, de dinaintea votului privind candidatura lui Cărtărescu.
„Înainte de toate, trebuie să vă mărturisesc că mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conștiință) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism, care m-a întors în timp pe vremea revistei «Săptămâna» și a revistei «România Mare»”, a spus scriitoarea.
Aceasta a adăugat că „ani de zile a fost atacată în același stil și cu aceeași rea credință”, dar că nu a răspuns niciodată „pentru că mi se părea mai ușor să suport calomnia decât să mă cobor și să mă murdăresc combătând-o”.
„Acum însă nu este vorba de mine și, oricât ar părea de ciudat, nu este vorba nici de Cărtărescu. Este vorba de Academia Română, de faptul că propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuți scriitori în viață, votat în unanimitate de secția de specialitate, a putut declanșa sub această cupolă un val de însemnătăți de o asemenea violență. Primit sau nu în Academie, Cărtărescu rămâne același scriitor, dar pata respingerii lui de pe imaginea Academiei, nu se va șterge.
Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de știință care ocupă majoritatea locurilor din această sală, savanților care nu au timp să citească romane de 1.000 de pagini (chiar dacă sunt traduse în multe limbi și iau mari premii internaționale), așa cum nici eu adesea nu le citesc operele pentru că, în lipsa unei culturi științifice, nu le-aș înțelege. Dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaționale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin ci și destinul țării noastre”, a scris Ana Blandiana.
Rugămintea Anei
Poeta a implorat colegii săi din Academia Română să nu se lase „manipulați de ură, invidie, frustrări toxice”.
„Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări toxice, care sunt tot atâtea arme de luptă împotriva valorii, să vă implor să nu mai așezați încă o pată, pe lângă atâtea altele de după 1948, pe obrazul Academiei Române”, a conchis Ana Blandiana.
Valeriu Matei, despre Cărtărescu: „Aduce insulte poporului român”
Scriitorul Valeriu Matei a vorbit, pentru HotNews, despre apelul făcut înaintea votului de primire a lui Mircea Cărtărescu ca membru corespondent în Academia Română.
„Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave. Într-un articol din 2005, numit «O vină istorică. Despre antisemitismul românesc», Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului. Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat scriitorul Valeriu Matei.
Se încarcă comentariile...
