Mircea Cărtărescu, favorit alături de alți patru scriitori la premiul Nobel pentru Literatură 2025

Romancierul postmodernist elveţian Christian Kracht şi australienii Gerald Murnane şi Alexis Wright se numără printre favoriţii la premiul Nobel pentru Literatură, au declarat experţii pentru AFP înaintea anunţului mult aşteptat al Academiei Suedeze, joi.

Scriitorul Mircea Cărtărescu FOTO: Mediafax

Academia a făcut istorie anul trecut alegând-o pe sud-coreeana Han Kang, care a devenit prima femeie asiatică care a câştigat premiul.

Anul acesta, însă, mai mulţi experţi au prezis că laureatul va fi probabil un bărbat, şi mai ales unul european.

„Mi se pare probabil ca premiul să fie acordat unui bărbat european, iar Academia ar putea face acest lucru cu conştiinţa curată, având în vedere că anul trecut a ales o femeie non-europeană”, a declarat pentru AFP Lina Kalmteg, critic cultural la Sveriges Radio.

Kracht, Laszlo Krasznahorkai şi Peter Nadas din Ungaria şi Mircea Cărtărescu din România se numără printre cei ale căror nume circulă, scrie News.

Prezența constantă a lui Cărtărescu pe listele neoficiale ale favoriților este susținută de traducerile recente ale operei sale în limbi de circulație internațională și de aprecierile criticilor literari din Europa și America.

Kracht, un autor postmodernist germanofon în vârstă de 58 de ani care scrie despre cultura pop şi consumism, este unul dintre favoriţii cercurilor literare, a declarat pentru AFP Bjorn Wiman, redactor cultural la ziarul suedez de referinţă Dagens Nyheter.

La Târgul de Carte de la Göteborg din acest an, care se ţine anual cu câteva săptămâni înainte de anunţarea premiului Nobel, „mulţi membri ai Academiei Suedeze erau prezenţi în primul rând în timpul evenimentului său”, a spus Wiman. „Şi asta este de obicei un semn sigur”, a spus el, adăugând că acelaşi lucru s-a întâmplat şi când dramaturga austriacă Elfriede Jelinek a câştigat premiul în 2004.

De la prima sa decernare în 1901, premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de scriitori occidentali de sex masculin.

Printre cei 121 de laureaţi se numără doar 18 femei, iar foarte puţini dintre câştigători au opere scrise în limbi asiatice sau din Orientul Mijlociu. Nicio limbă africană nu este reprezentată.

Scandalul #MeToo din 2018 a slăbit Academia, iar mai mult de jumătate dintre membrii săi au fost înlocuiţi.

Instituţia a promis să extindă alegerile pentru premiu, atât din punct de vedere geografic, cât şi lingvistic, iar de atunci, a existat un echilibru mai mare între sexe în rândul laureaţilor.

Din 2018, fiecare al doilea laureat a fost o femeie.

„Autori precum Han Kang ar fi fost de neconceput acum cinci sau şase ani”, a spus Wiman, menţionând că Academia avea tendinţa să onoreze bărbaţi mai în vârstă, iar ea avea doar 53 de ani când a câştigat.

Dar, a spus Wiman, el crede că şi anul acesta premiul va fi acordat probabil unui bărbat „din lumea anglo-saxonă, germană sau francofonă”.

Kalmteg a spus că lista laureaţilor anteriori arată un fel de tipar: „este ceva de genul «OK, anul acesta a fost un european, acum putem să ne uităm puţin mai departe. Şi acum ne întoarcem în Europa. Anul trecut a fost o femeie, să alegem un bărbat anul acesta»”.

Însă, în absenţa unei liste publice cu candidaţii selectaţi şi a deliberărilor comitetului de premiere, care rămân secrete timp de 50 de ani, este întotdeauna dificil de prevăzut în ce direcţie se îndreaptă Academia Suedeză, formată din 18 membri.

Alţi autori menţionaţi în mod regulat în perioada premergătoare decernării premiului Nobel sunt Anne Carson din Canada, Raul Zurita din Chile, Amitav Ghosh din India şi Cesar Aira din Argentina.

Ultimul sud-american care a câştigat premiul Nobel a fost peruanul Mario Vargas Llosa în 2010, iar regiunea ar putea fi în întârziere, a declarat Kalmteg pentru AFP.

Ea a menţionat-o şi pe scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza ca posibilă candidată.

Academia are tendinţa de a pune în lumina reflectoarelor scriitori relativ necunoscuţi publicului larg, indiferent de rasa sau sexul lor.

Printre posibilii câştigători menţionaţi frecvent în acest an se numără australianul Gerald Murnane şi colega sa aborigenă Alexis Wright.

Născut în 1939 în Melbourne, Murnane îşi descrie opera ca fiind „ficţiune literară” care cuprinde „conţinutul minţii mele”.

În prima sa carte, „Tamarisk Row” (1974), a scris despre dependenţa de jocuri de noroc a tatălui său, religia mamei sale şi cruzimea colegilor săi de şcoală.

Romanul său „The Plains” (1982) explorează cultura proprietarilor de terenuri din Australia, descris de revista The New Yorker ca o „capodoperă bizară” care pare mai degrabă un vis decât o carte.

„Întrebarea este dacă va răspunde la telefon (când va suna Academia), nu ştiu dacă are măcar unul”, a glumit Josefin de Gregorio, critic literar la celălalt cotidian important din Suedia, SvD.

„Nu a părăsit niciodată Australia. Locuieşte la ţară, nu este foarte accesibil”, a spus ea despre autorul său preferat.

„Sper să câştige, vreau ca mai mulţi oameni să descopere opera lui minunată”, a spus de Gregorio, adăugând că ar fi fericită şi dacă scriitorul american de povestiri George Saunders ar fi ales.

Câştigătorul din 2025, care va pleca acasă cu un cec în valoare de 1,2 milioane de dolari, va fi anunţat joi, la ora 14:00.