Vorbe grele și amenințătoare despre o dilemă nemaiauzită în NATO: dăm afară Turcia și Ungaria?
0Când acesta este mesajul apărut în presa din mai multe țări NATO, e foarte greu de crezut că e vorba doar despre simple scandaluri de presă menite să sporească audiența. Mie mi se par ca semnale aruncate pe piață pentru a testa mai puțin opinia publică, cât pentru a forța apariția, pe mai departe, a unor reacții din lumea decidenților politici și a comentatorilor și analiștilor apropiați de domeniul militar și de securitate.
Au apărut multe critici foarte serioase și pertinente după ce Ungaria și Turcia au anunțat că vor bloca accesul Finlandei și Suediei la NATO, poziție pe care o mențin și acum, ridicând o problemă cu totul nou și neobișnuit de dificilă unei Alianțe care ar trebui să poată să reacționeze. Deocamdată nu poate și asta este o problemă în sine care arată că măsuri finale împotriva celor două „țări rebele” fie că nu pot fi luate din motive circumstanțiale fie că nu sunt procedural prevăzute în Tratatul de la Washington.
Dar, pe măsură de trece timpul, situația devine chiar tensionată așa că începe o adevărată dezbatere pe întrebarea fundamentală dacă, da sau, ar trebui demarate proceduri de suspendare a Turciei și Ungariei din NATO, Asta, firește, în alte țări, nu în România a cărei diplomație, tehnic, nu este construită pentru a intra în asemenea discuții vitale, ci doar pentru a aproba rezultatul deciziilor luate de ceilalți.
În acest sens, cred că semnificative sunt pozițiile foarte serios argumentate apărute în Washington Examiner, cât și opinia, exprimată pe un ton neobișnuit de dur, semnată de Amiralul James Stavtidis, fost Comandant Suprem (SACEUR) în NATO, text apărut inițial pe Bloomberg și pe care-l puteți accesa aici în varianta publicată de Japan Times.
Nu s-a mai pus niciodată această problemă și numai faptul că aceste întrebări apar reprezintă o uriașă provocare de securitate deoarece semnalează existența unei falii la nivel decizional și a unor poziții opuse în ce privește viitorul acțiunii comune a celui mai important bloc politico-militar din lume ce ne este inclusiv nou ultima garanție în caz de pericol. Să vezi acum, în acest condiții dramatice de acum, că NATO are o problemă reală în a-și putea defini drumul de viitor și de consolidare a spațiului său de securitate prin adăugarea de noi membri cu o contribuție anticipată ca fiind decisivă, este (sau ar trebui să fie) ceva de neconceput.
Mai departe, dacă asta totuși se întâmplă, atunci ce este de făcut? Cred că nu se va ajunge în situația de a vedea că Alianța se decide să expulzeze unul sau mai mulți dintre membrii săi pe motivele enunțate de semnatarul articolului din Washington Examiner. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui făcut ceva pentru ca, dacă în viitor se va confrunta cu o situație limită, NATO să rămână blocată în propriile proceduri de vot, rămase aceleași de la nașterea Alianței.
În esență, pe fond, problema imediată o reprezintă poziția Statelor Membre față de sistemul votului în unanimitate care, desigur, are certe avantaje pentru că permite și țărilor mici să-și poată valorifica prin negociere, la nevoie, dreptul de veto dar poate produce, cum se vede, și o blocare ad infinitum a tuturor deciziilor. Caz absolut similar cu dilema discutată acum în UE, una a cărui valoare o simțim direct pe pielea noastră, odată cu menținerea votului negativ al Austriei care ne blochează intrarea în Schengen. Asta, zic, ar trebui să-i facă pe subordonații guvernamentali pe linie de comandă ai generalului doctor în științe Ciucă să-și dorească măcar să-l întrebe, respectuos, pe Klaus Iohannis cum ar trebui să gândească și să reacționeze în acest caz.
Ce va decide NATO, știm bine, vom spune că este foarte bine. Dar, în același timp, s-ar putea să fie util să ne pregătim pentru toate scenariile în cazul în care situația tensionată de acum evoluează în sens conflictual deoarece cu Ungaria suntem vecini și cu Turcia suntem (și cu ea) aliați strategici confirmați de o istorie. Chiar așa, de ce n-avem totuși măcar un început de părere proprie și nu ne implicăm într-o dezbatere atât de importantă privind securitatea Alianței?
Se încarcă comentariile...
