
Un festival de film pentru publicul maramureșean
Între 19 și 23 august 2026, Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” din Sighetu Marmației a găzduit evenimentul cu acces gratuit Maramureș International Film Festival (MMIFF). Publicul, mai ales tânăr, a fost captivat de proiecțiile open-air, rezistând până târziu în noapte la scurtmetrajele din selecție.

Inițiatorul și directorul festivalului este regizorul Dragoș Iuga, care ține să deschidă poarta cinematografului arthouse (complement absolut necesar al circuitului mainstream) celor care trăiesc în locurile unde s-a născut și a crescut tatăl său, importantul poet neomodernist Ion Iuga (1940-1994). O poartă nu doar metaforică, fiindcă marele ecran pe care s-au proiectat filmele a fost inspirat de poarta maramureșeană tradițională, formată din trei stâlpi și un „fruntar”. Ideea i-a aparținut chiar cineastului Dragoș Iuga, care a conceput și materialele de promovare a festivalului ce asociau ornamentele specifice porții maramureșene cu rolele de peliculă.
Din cele peste 2.000 de scurtmetraje din toată lumea înscrise în festival, același Dragoș Iuga a selectat pentru competiție 42 de filme meritorii, acoperind diferite medii (ficțiune live-action, animație, documentar/non-fiction, experimental și eseu, plus hibrizi) și genuri (comedie, dramă, SF, thriller etc.).
Prin urmare, juriul, compus din doi reprezentanți ai UNATC București (prof. univ. dr. Doru Nițescu, președintele Senatului Universității, și lect. univ. dr. Vlad Ioachimescu, decanul Facultății de Film) și subsemnatul, nu a avut o sarcină prea ușoară. Din cele nouă premii acordate de juriu, cinci au mers către remarcabile scurtmetraje de animație: „Creation” (Béla Klingl, Ungaria) – Crossing Borders Award, „Solace” (Sofiya Iurkevych, Canada-Ucraina) – InterCities Award, „În seara de Moș Nicolae” (Emy-Mirel Ivașcă, UNATC) – Cel mai bun film studențesc românesc narativ (scurtmetraj distins de asemenea cu Premiul Publicului), „A Blood Story” („Una storia di sangue”, Stefano Buonamico, Italia-România) – Cel mai bun film documentar, „Line 12” (Sarah Schulz și Christopher Schmier, Filmakademie Baden-Württemberg, Germania) – Cel mai bun film animat. Directorul festivalului a acordat și el un premiu, unei animații cu mesaj pacifist – „Dry Land”, de Noam Gichon.
Cel mai bun film studențesc românesc non-narativ a fost desemnat „Dezrădăcinare” (Patri Preda și Alina Bracaci, UNATC), iar Cel mai bun film experimental – „Body Distorsion” (Carla-Bianca Forrai, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca). La categoria Cel mai bun film studențesc internațional s-a impus un alt scurtmetraj produs la reputata Filmakademie Baden-Württemberg, „Chasing Kites” (Anna Nieberg). Premiul cel mare i-a revenit unei excelente drame (cu note comice) despre o lume în care toți visează la evadare, dar sfârșesc prin a se complăcea în visare: „Norheimsund” (Ana A. Alpizar, Cuba-SUA).
MMIFF le-a acordat un slot și elevilor liceelor locale, încurajați să aprofundeze gramatica limbajului audiovizual (orice festival de film relevant are și un rol educativ). În afara competiției, au mai fost prezentate trei producții mai lungi. Prima a fost mediumetrajul documentar „Tu de-al cui ești?” (regia Vlad Braga), despre cântăreața (atrasă de etnomuzicologie) Raluca Radu (care a susținut și un concert, bine primit de public, alături de trupa sa, Alai). A doua a fost lungmetrajul de debut al directorului festivalului, „Micul spartan”. Un mockumentary inventiv, insolit în peisajul
cinematografiei românești, „Micul spartan” a avut premiera mondială în competiția „Free Spirit” a Festivalului de Film de la Varșovia din 2013, dar, îngropat în litigii, nu a fost lansat încă în cinematografele românești. Acum, regizorul Dragoș Iuga a reușit să obțină drepturile asupra filmului său, așa că sperăm ca „Micul spartan” să ajungă la cât mai mulți spectatori. La dialogul cu publicul a fost prezent, pe lângă cineast, și Gabriel Diță, personajul/interpretul asupra căruia se concentrează acest film-hibrid. În ultima seară de MMIFF, a fost proiectat și lungmetrajul de ficțiune „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu. Actrița principală, Denisa Vraja, originară din Sighetu Marmației, a cucerit publicul prin naturalețea și șarmul dovedite atât pe marele ecran, cât și la sesiunea de întrebări și răspunsuri de după proiecție.
Dragoș Iuga a mai organizat MMIFF în 2015 și 2019, dar, din pricina inconsecvenței autorităților locale, festivalul n-a avut până acum șansa de a se impune ca un punct de referință al vieții culturale maramureșene. Anul acesta, MMIFF – organizat de Muzeul Maramureșean, Primăria Municipiului Sighetu Marmației și Yakasha Film – a fost integrat în proiectul „Intercultural Consciousness of Multinational Cities: Tolerance of New Generations – InterCities”, fiind finanțat prin programul Interreg VI-A NEXT Hungary-Slovakia-Romania-Ukraine și realizat în parteneriat cu Comitetul Executiv al Consiliului Local Ivano-Frankivsk (Ucraina), în calitate de lider.
Și ca eveniment de sine stătător, MMIFF se poate dezvolta în anii următori, căci edilul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, și-a declarat intenția de a-l sprijini în continuare (la fel ca și Mirela Barz, reprezentanta Muzeului Satului Maramureșean). Iar un asemenea festival merită cu prisosință susținerea întregii comunități căreia i se adresează.




















































