România: Trei decenii de restanțe în aresturi și închisori

Aresturi în subsol, oameni ținuți luni întregi în spații inadecvate, penitenciare supraaglomerate, servicii medicale deficitare. România nu a rezolvat probleme semnalate repetat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii.

Dincolo de ziduri, problemele semnalate României încă din 1995 au rămas neschimbate Foto: Aranka Szabo/picture alliance

În centrele de reținere și arestare preventivă din România există celule umede, mobilier și saltele degradate, igiena este precară, ventilația insuficientă iar accesul la lumină naturală redus. Este concluzia unui raport publicat astăzi (joi, 3 septembrie 2026) de Consiliul Europei prin Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT), organismul independent care verifică modul în care sunt tratate persoanele private de libertate.

România a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii în 1994, iar prima vizită CPT a avut loc în 1995. După trei decenii și 15 vizite cu observații repetate, raportul, parcurs de redacția DW, repetă formule precum ”din nou” și ”recomandare reiterată” în dreptul unor probleme semnalate în trecut dar rămase peste ani fără soluție.

Deținuți în spații inadecvate

Aresturile poliției sunt adecvate, potrivit CPT, unor șederi de câteva zile. În România, deținuții rămân în ele în medie 60 de zile și pot fi ținuți până la 180. Persoanele aflate în arest, inclusiv minorii, petrec 23 de ore pe zi în celule. Ies cel mult o oră într-o curte mică și închisă. În rest, nu sunt prinși în acțiuni educative sau profesionale, nu pot să facă mișcare și nu dispun de un spațiu comun în care să-și petreacă timpul. Hrana este insuficientă și de proastă calitate. În plus, multe din spațiile de detenție se află în pivnițe și alte subsoluri.

CPT avertizează că detenția prelungită în asemenea condiții poate constitui tratament degradant. Reprezentanții Consiliului Europei cer cel puțin opt ore pe zi în afara celulei și, din nou, după mai multe solicitări anterioare, transferarea arestaților preventiv din custodia Ministerului de Interne în cea a administrației penitenciarelor.

Audieri pentru confirmarea anchetatorilor

Raportul consemnează acuzații credibile privind violențe, amenințări, presiuni și remarci rasiste sau antirome. Persoane intervievate de CPT, inclusiv copii, au relatat despre audieri îndelungate, fără pauze, însoțite de țipete și amenințări, pentru obținerea unei mărturisiri.

Deși există 205 camere de audiere cu echipamente de înregistrare, numai puțini dintre cei chestionați au spus că audierea lor fusese înregistrată.

CPT cere schimbarea tehnicilor de anchetă: scopul audierii trebuie să fie aflarea adevărului, nu smulgerea unei mărturisiri favorabile ipotezei anchetatorilor de la un suspect tratat din capul locului ca vinovat.

Unii intervievați au declarat că au fost descurajați să ceară avocat și că discuțiile cu apărătorii nu au fost confidențiale.

Supraaglomerarea continuă

În ianuarie 2025, penitenciarele pentru adulți funcționau la 119,5% din capacitate, iar populația penitenciară crescuse cu 20% față de 2020. În 23 dintre cele 34 de penitenciare, ocuparea depășea 120%; în 15 era cuprinsă între 140% și 168%.

În închisorile vizitate, multor deținuți le reveneau doar doi până la trei metri pătrați. CPT descrie celule și grupuri sanitare degradate, mobilier insuficient, lenjerie uzată și infestări cu ploșnițe și gândaci. 

CPT are ”indicii puternice” că numeroși deținuți au fost transferați din Penitenciarul Iași din cauza vizitei iminente. Comitetul avertizează autoritățile să nu mascheze situația. La Iași și la Centrul de detenție Craiova, persoane încarcerate, inclusiv minori, ar fi fost avertizate să nu se plângă delegației.

Posturi goale și tratamente întrerupte

În penitenciarele inspectate, 372 dintre cele peste 2000 de posturi erau vacante, adică peste 18%. Secții cu mai mult de o sută de deținuți sunt uneori supravegheate de numai unul sau doi agenți. Iar lipsa personalului afectează prevenirea violenței și asistența medicală.

Ca pe vremuri, lipsesc medici, asistente și psihologi clinicieni, în vreme ce agenții asistă uneori la consultații, încălcând confidențialitatea. La Rahova, ușile celulelor în care erau cazate persoane cu HIV purtau litera H, iar deținuții erau apoi separați de ceilalți. În șapte cazuri a fost raportată întreruperea tratamentului antiretroviral.

Ce răspund autoritățile de la București

În comentariile trimise Consiliului Europei, Guvernul României promite peste 7500 de locuri noi și modernizarea altor 2200 până în 2030. CPT avertizează însă că noile închisori nu sunt suficiente dacă numărul deținuților continuă să crească și cere alternative la încarcerare, reducerea arestului preventiv și o politică penală capabilă să limiteze populația penitenciară.

Guvernul recunoaște, pe de altă parte, că aproape toate dosarele soluționate privind posibile abuzuri ale polițiștilor, angajaților din penitenciare și jandarmilor au fost clasate. Cifrele nu dovedesc că anchetele au fost incorecte, dar explică de ce organismul Consiliului Europei se teme că abuzurile polițiștilor și ale gardienilor rămân nepedepsite. 

Cristian Ștefănescu - DW