Revista presei germane: "Neptun Deep, o țintă tentantă"

Incidentul cu drona marină încărcată cu explozibil, distrusă de România în apropierea proiectului energetic Neptun Deep, este analizat pe larg de presa germană.

O dronă marină despre care Ministerul Apărării din România spune că a fost distrusă de un avion F-16 Foto: : Radu Miruta via Facebook/Handout/REUTERS

Începând cu invazia rusă în Ucraina, România s-a confruntat în mod repetat cu incidente provocate de drone, al căror număr a crescut puternic în ultimele săptămâni. Numai în acest an au fost înregistrate 27 de pătrunderi ale acestor aparate de zbor, iar de la începutul războiului, aproximativ 60 de drone sau fragmente de drone au fost identificate pe teritoriul românesc, scrie, de la Berlin, cotidianul Tageszeitung (TAZ), analizând importanța strategică a exploatării de gaze din Marea Neagră. 

Publicația amintește că, inițial, Bucureștiul a reacționat prudent. Abia legea intrată în vigoare în mai 2025 permite armatei să doboare aparatele fără pilot care pătrund ilegal în spațiul aerian. În ultima lună au fost doborâte patru drone, la operațiuni participând și avioane ale altor state NATO staționate în România, mai scrie cotidianul german. 

Distrugerea dronei din apropierea exploatării Neptun Deep Foto: Radu Miruta via Facebook/Handout/REUTERS

Neptun Deep ar putea deveni "o țintă tentantă"

În ceea ce privește cel mai recent incident, petrecut la 20 august, când un F-16 românesc a distrus o dronă maritimă în zona economică exclusivă a României, în apropierea proiectului Neptun Deep, la circa 150 de kilometri de coastă, gazeta berlineză amintește că instalațiile din zona economică exclusivă nu sunt acoperite explicit de Articolul 5 al NATO. 

TAZ sugerează că tocmai această incertitudine ar putea face din Neptun Deep o "țintă tentantă".

"Nu este pentru prima dată când sunt observate drone în apropierea Neptun Deep. La 11 august, scafandrii Armatei Române au distrus deja două drone rusești de tip Gerbera în apropierea instalațiilor proiectului. Acest proiect offshore de exploatare a gazelor, coordonat de compania austriacă OMV Petrom și de compania de stat românească Romgaz, urmează să înceapă producția anul viitor. Proiectul vizează extragerea a aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an și ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată ce va fi atinsă capacitatea maximă de producție", scrie TAZ. 

Potrivit experților citați de TAZ, intensificarea atacurilor rusești în regiunea Odesa, în apropierea graniței cu România, a dus la creșterea numărului incidentelor cu drone.

Analistul militar Valentin Mateiu avertizează însă că nu toate acestea pot fi explicate drept accidente și nu exclude ca Rusia să desfășoare acțiuni de război hibrid menite să testeze capacitatea de reacție a României, stat membru NATO.Incidentele repetate pun o presiune tot mai mare asupra apărării aeriene și maritime a României și ridică întrebări privind capacitatea țării de a se proteja împotriva amenințărilor hibride rusești, scrie cotidianul german. 

În opinia lui Mateiu, România a demonstrat până acum, cu sprijinul aliaților NATO, că dispune de un sistem funcțional de apărare și reacție rapidă, capabil să neutralizeze dronele care reprezintă o amenințare. "Faptele vorbesc de la sine", a declarat expertul citat de TAZ.

Incidentele din România ar putea fi un precedent pentru Germania

Cotidianul Tagesspiegel analizează la rândul său, pe larg, incidentul, conferindu-i însă o perspectivă mai largă, europeană și germană.

Sub titlul "Pericol subestimat pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei", publicația notează că apariția dronei maritime în apropierea instalației românești scoate în evidență vulnerabilitatea infrastructurii energetice, inclusiv a terminalelor germane pentru gaz natural lichefiat.

Tagesspiegel scrie că atacuri similare ar putea viza și terminalele germane de import pentru gaz natural lichefiat sau infrastructura parcurilor eoliene offshore din Marea Nordului și Marea Baltică.

Publicația atrage atenția că dezbaterea din Germania privind apărarea împotriva dronelor se concentrează în prezent aproape exclusiv asupra amenințărilor venite din aer, în timp ce pericolul reprezentat de dronele maritime de suprafață sau subacvatice este mult mai puțin discutat.

"Un agresor ar putea provoca pagube importante și alimenta incertitudinea prin atacuri cu drone de suprafață sau subacvatice asupra terminalelor de GNL chiar în mijlocul iernii, când rezervoarele de gaz ale Germaniei sunt în mare parte goale. Încă de pe acum, date fiind nivelurile neobișnuit de scăzute ale stocurilor, se înmulțesc îndoielile că gazul va fi suficient pentru a trece de iarna viitoare", scrie publicația.

Operatorii terminalelor germane de GNL rămân rezervați în ceea ce privește protecția împotriva dronelor maritime, continuă Tagesspiegel.

La nivel federal, protecția infrastructurilor maritime critice revine în primul rând Poliției Federale Maritime. Navele acesteia, purtând inscripția "Paza de Coastă", patrulează în Marea Baltică și Marea Nordului.

"O solicitare adresată de noi cu privire la riscurile prezentate de dronele maritime și la măsurile de prevenire a acestora a rămas fără răspuns până la închiderea ediției. Între timp, șefii de guvern ai landurilor de coastă, de la Mecklenburg-Pomerania de Nord până la Bremen, sunt preocupați de securitatea porturilor lor și a Mării Baltice, intens circulată de nave rusești, așa cum au subliniat săptămâna trecută la conferința lor anuală de la Rostock. Aceștia au solicitat guvernului federal o contribuție de 500 de milioane de euro pe an pentru extinderea și modernizarea porturilor importante pentru aprovizionarea cu energie. În prezent, subvenția federală se ridică la doar 38 de milioane de euro pe an", mai notează Tagesspiegel.

Gazeta încheie amintind că terminalul LNG din Wilhelmshaven aproape că nu poate fi deosebit, la exterior, de un vas pentru transportul gazelor. "Fiind plutitor, acest terminal este deosebit de vulnerabil", avertizează Tagesspiegel. 

Vlad Drăghicescu - DW