Ce legătură are OMV cu aderarea la Schengen
0Reluarea abruptă a subiectului Schengen s-a suprapus cu venirea la București a șefului OMV, pe fondul procesului internațional deschis României de compania austriacă.
Bucureștiul pare să fie gata de un compromis: mai multe facilități pentru OMV, în schimbul aderării la Schengen. Premierul ar fi cerut delegației oamenilor de afaceri să folosească „diplomația economică” pe lângă cancelarul Austriei și să renunțe la procesul cu România.
OMV a dat în judecată statul român la începutul verii la Tribunalul de Arbitraj al Camerei de Comerț Internaționale de la Paris, dar poziția companiei în procesul care are loc la s-a dovedit precară, potrivit unor surse citate de cursdeguvernare.ro.
Reprezentanții companiei cu sediul la Viena nu se așteptau la o ripostă serioasă din partea guvernului de la București și acum, după ce au primit-o, încearcă să se replieze. Litigiul are legătură cu așa numita Lege offshore care precizează condițiile comerciale ale gazului extras din Marea Neagră. Ar fi vorba despre dreptul de preempțiune asupra gazului pe care OMV îl scoate din perimetrul Neptun Deep, fiindcă, potrivit legii contestate de reprezentanții companiei, doar gazul care rămâne după acoperirea necesarului României și Republicii Moldova ar urma să fie vândut la bursă.
Reprezentanţii OMV Petrom și-ar dori modificarea legii în așa fel încât statul să menţină redevenţele pentru gazul din Marea Neagră la nivelul de acum şi să renunţe la dreptul de preempțiune. Eurodeputatul liberal Rareș Bogdan a explicat că OMV ar vrea „să obțină posibilitatea de a vinde gazul extras din Marea Neagră iar bursa de gaz de la Viena să decidă singură unde se duce cantitatea de gaz”.
Fostul ministru al Energiei, liberalul Virgil Popescu, nu crede că OMV are cum câștiga procesul și adaugă o nuanță nouă atunci când spune: „Nu aş ceda nimic pentru dreptul nostru de a intra în Schengen”. Fostul ministru a avut la rândul său negocieri cu reprezentanții companiei austriece atunci când se afla în funcție și își amintește că aceștia „au încercat constant să determine anumite schimbări în Legea offshore”.
Legătura pe care o face însă între aceste negocieri și aderarea României la Spațiul Schengen nu e nouă. Iar sugestia liberalului este că Austria ar deschide porțile Schengen pentru România, dacă Bucureștiul ar face concesiile cerute de OMV. Se înțelege că negocierile cu OMV nu se suprapun cu totul întâmplător peste dezbaterea legată de intrarea în Schengen, mai ales că austriecii declară clar ce-și doresc încă de anul trecut. Atunci au amânat începerea extracției în Marea Neagră, fiindcă nu le-au fost îndeplinite cerințele. Acum au plecat tot nemulțumiți, fiindcă nu au reușit să obțină de la Guvernul României nici modificarea Legii Offshore, nici reducerea taxei de solidaritate de la 300.000 de milioane de euro/an la 150.000.
De fapt, liderii OMV și-ar dori să poată vândă prin bursa de la Viena măcar jumătate din gazele scoase din Marea Neagră, mai cu seamă că se estimează că, peste patru ani, cantitatea extrasă din permietrul maritim ar fi de 130 de milioane de metri cubi pe zi. Obiectivul lor ar putea să devină posibil.
Potrivit unor surse G4media, Marcel Ciolacu le-ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că subiectul ridicat de ei „este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a Legii offshore „din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”. Mai mult, șeful guvernului de la București i-ar fi cerut președintelui OMV să-și folosească diplomația economică pentru ca Nehammer să își schimbe poziția față de aderarea României la Schengen, conform G4media.
Tentația unei cedări în fața pretențiilor OMV
Cu câteva zile înainte, șeful guvernului a declarat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și va cere despăgubiri dacă Viena își va menține veto-ul privind aderarea României la spaţiul Schengen. Un proces de acest fel, însă, ar fi o acțiune împotriva Consiliului European, din care fac parte șefii de stat și de guvern care iau deciziile strategice ale UE. Ideea premierului nu e nouă. Anul trecut, eurodeputatul PMP Eugen Tomac a cerut guvernului o astfel de acțiune, dar în cele din urmă a deschis singur un proces, solicitând Curții de Justiție a UE anularea deciziei din 8 decembrie 2022, când a fost respinsă aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen de Liberă Ciruclație.
Pentru România, un proces împotriva Consiliului European e cumva imposibil iar premierul înainte să facă anunțul nu s-a consultat nici cu șeful statului, nici cu ministrul de Externe. Președintele Klaus Iohannis, care vizează o funcție în viitorul executiv al UE, preferă oricum variantele diplomatice, mai ales că Austria nu și-a justificat foarte bine ideea de veto. Pe de altă parte, Bucureștiul a învățat probabil lecția de anul trecut și nu va mai cere un vot de aderare dacă nu există premisele unanimității. Nici în 2022 nu existau aceste premise, dar România tot a vrut să supună la vot, doar pentru a forța o situație ridicolă și a-și demonstra în fața tuturor slăbiciunea și inconsistența.
Alegerile de anul viitor par să-i grăbească pe liderii români să facă pașii necesari pentru care țara să fie primită în Schengen iar la punctele de trecere de pe granița de Vest să nu mai fie cozi de mașini de ore întregi sau cozi de camioane de mai multe zile. Presiunea electorală ar putea duce la compromisuri pe axa București-Viena, mai ales că există tentația unei cedări în fața pretențiilor OMV, după cum rezultă din discuțiile care au avut loc.
Se încarcă comentariile...
