AI-ul este, deocamdată, doar un multiplicator. Dar ce anume multiplicăm?

Lucrez de foarte mulți ani în domeniul tehnologiei și al dezvoltării software și observ că apariția inteligenței artificiale a împărțit industria în cel puțin două tabere: cei care văd AI-ul ca pe un instrument extraordinar, capabil să transforme fundamental modul în care lucrăm, și cei care îl percep mai degrabă ca pe o amenințare.

Foto: adevarul.ro

Probabil că ambele tabere au argumente valide. Dar cred că, cel puțin pe termen scurt și mediu, discuția pierde din vedere un aspect esențial: inteligența artificială este, înainte de toate, un multiplicator al abilităților și eficienței umane.

Nu înlocuiește automat creativitatea, experiența sau gândirea critică. În schimb, poate amplifica extraordinar de mult ceea ce un om este deja capabil să conceapă, să construiască și să realizeze.

Pentru prima dată, avem la dispoziție instrumente care pot reduce dramatic timpul dintre o idee și materializarea ei. În dezvoltarea software, de exemplu, lucruri care necesitau anterior zile sau săptămâni de muncă pot fi realizate acum în câteva ore. Idei care altădată rămâneau abandonate din lipsă de timp, resurse sau cunoștințe tehnice devin mult mai accesibile.

Este o oportunitate enormă pentru inovație, experimentare și progres.

Dar există și o problemă.

Când accelerarea produce doar „slop”

Odată cu dezvoltarea instrumentelor generative, a apărut și un termen care descrie tot mai bine o parte din conținutul pe care îl întâlnim online: AI slop.

Termenul se referă la conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale care este superficial, generic, repetitiv, lipsit de originalitate sau de valoare reală. Poate însemna articole scrise doar pentru a umple pagini, imagini produse în masă fără o intenție artistică, videoclipuri fără substanță sau chiar aplicații software care par funcționale la prima vedere, dar cărora le lipsesc coerența, atenția la detalii și o utilitate autentică.

Cu alte cuvinte, producție multă, dar nu neapărat producție bună.

Și cred că aici se află una dintre cele mai importante provocări ale utilizării inteligenței artificiale.

AI-ul ne permite să producem mai repede. Dar faptul că putem produce mai mult nu înseamnă automat că producem ceva mai valoros.

Dacă folosim aceste instrumente doar pentru a elimina efortul, fără să investim suficient în idee, concept, direcție și execuție, nu facem decât să accelerăm producția de mediocritate.

Putem genera într-o după-amiază ceea ce înainte necesita săptămâni de muncă. Dar putem genera, la fel de repede, o cantitate impresionantă de lucruri inutile.

Iar faptul că un rezultat a fost obținut rapid nu îl face automat valoros.

AI-ul multiplică ceea ce punem în el

Cred că aici trebuie făcută o distincție importantă între a folosi AI-ul pentru a înlocui procesul creativ și a-l folosi pentru a amplifica acel proces.

În primul caz, îi cerem să producă ceva și acceptăm aproape automat rezultatul. În al doilea, pornim de la o viziune proprie, formulăm obiective, experimentăm, evaluăm, corectăm, respingem și rafinăm până când rezultatul corespunde standardelor pe care ni le-am propus.

Diferența poate fi uriașă.

Un dezvoltator software care înțelege arhitectura unui sistem, experiența utilizatorului și problemele pe care încearcă să le rezolve poate folosi AI-ul pentru a construi mai repede și pentru a explora soluții pe care altfel nu ar fi avut timp să le încerce.

La fel, un jurnalist, un designer sau un creator care are o idee clară și un punct de vedere original poate utiliza aceste instrumente pentru a-și extinde posibilitățile de exprimare.

Dar, în absența unei direcții, a unor criterii de calitate și a unei implicări reale, viteza devine doar un mijloc de a produce mai mult zgomot.

AI-ul poate multiplica valoarea unei idei bune, dar poate multiplica la fel de eficient și superficialitatea uneia proaste.

Desigur, inteligența artificială poate contribui ea însăși la procesul creativ, sugerând perspective noi și soluții neașteptate. Nu este doar un executant pasiv. Dar capacitatea de a decide ce merită construit, ce este relevant și ce reprezintă cu adevărat un rezultat bun rămâne, deocamdată, o responsabilitate fundamental umană.

Mai puțin timp pentru execuție, mai multă responsabilitate pentru rezultat

Există un paradox interesant în toată această transformare.

Pe măsură ce instrumentele devin mai performante și reduc efortul necesar execuției, ar trebui să avem mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: concepte, idei, creativitate, strategie și atenție la detalii.

În realitate, tentația este adesea exact opusă. Dacă putem produce de zece ori mai repede, încercăm să producem de zece ori mai mult, în loc să folosim timpul câștigat pentru a produce ceva de zece ori mai bun.

Și astfel riscăm să transformăm unul dintre cele mai puternice instrumente tehnologice pe care le-am avut vreodată într-o fabrică de conținut și produse fără personalitate.

Nu cred că soluția este să respingem AI-ul sau să privim cu suspiciune orice lucru creat cu ajutorul lui. Nici să considerăm că utilizarea acestor instrumente diminuează automat meritul celui care le folosește.

Dimpotrivă. Cred că trebuie să devenim mai exigenți cu ceea ce producem, indiferent de instrumentele utilizate.

Pentru că valoarea unei creații nu ar trebui măsurată în orele necesare realizării ei, ci în calitatea ideii, relevanța rezultatului și impactul pe care îl are.

Ce alegem să multiplicăm?

În următorii ani, vom vedea probabil tot mai mult conținut, tot mai multe aplicații și tot mai multe produse construite cu ajutorul inteligenței artificiale.

Unele vor fi extraordinare. Altele vor fi doar variații ale acelorași lucruri, generate aproape fără efort și fără o contribuție creativă semnificativă.

Diferența nu va fi dată exclusiv de cât de avansat este modelul AI folosit, ci și de oamenii din spatele lui, de viziunea lor și de standardele pe care aleg să le respecte.

Din perspectiva mea, viitorul nu aparține neapărat celor care vor produce cel mai mult cu AI, ci celor care vor ști cel mai bine ce merită produs.

Inteligența artificială este un multiplicator. Poate amplifica expertiza, imaginația, curiozitatea și creativitatea. Dar poate amplifica la fel de bine lipsa de direcție, superficialitatea și mediocritatea.

Iar dacă tot avem, în sfârșit, capacitatea de a transforma ideile în realitate cu o viteză fără precedent, poate că ar trebui să investim mai mult timp în a ne asigura că acele idei merită transformate în realitate.

Pentru că AI-ul poate accelera aproape orice. Inclusiv producția de lucruri de care nu avem nevoie.