Opinii

Nervozitatea firească din România acestor zile, pe tema accederii la Spațiul Schengen, are un corespondent în Austria momentului: o tensiune din cauze străine nouă, dar ale cărei consecințe le suportăm direct.

Rusia îşi înteţeşte atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei. La începutul iernii, sute de mii de oameni au rămas fără încălzire şi curent. Reporterul DW Jan-Philipp Scholz a stat de vorbă cu unii dintre ei.

După opoziția neașteptată a Austriei privind acceptarea României în spațiul Schengen, s-a pornit valul de revoltă al românilor interesați mai mult sau mai puțin de soarta României.

Este scenariul despre care vorbește Secretarul General al NATO, estimând că este posibil ca asta să fie soluția la care să apeleze strategii ruși pentru a pregăti o ofensivă majoră în primăvară.

Selecții din declarațiile oficiale făcute de purtătorii de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe și din presa de limbă chineză, referitoare la principalele subiecte prezentate în a doua jumătate a lunii noiembrie.

Evoluţiile total neaşteptate, apărute pe ultima sută de metri, au declanşat o adevărată isterie în rândul liderilor principalelor partide aflate la guvernare

...mai puțin locuitorii din cele 22 de regiuni ale Ucrainei rămase sub controlul Kievului, dar și locuitorii, atâția câți mai sunt rămași la casele și blocurile lor, din cele 5 regiuni ale Ucrainei care acum depind de Moscova.

Oricine se uită pe hartă știe că România nu se află pe "Ruta Balcanică" a migrației. Oficialii austrieci știu și fără să se uite, dar au nevoie de un motiv pentru a respinge candidatura României pentru Schengen.

Liderul partidului ultra-conservator Lege și Justiție aflat la guvernare, a acuzat opoziția liberală de stânga că, în cazul în care va câștiga alegerile, cu siguranță va declanșa un val de represiuni fără precedent.

Ministrul de externe Kuleba nu are, în realitate, nicio vină, sau nu are în niciun caz vina principală.

Marea coaliție nu se rupe, dar nici nu duce țara înainte. Trei sferturi dintre români consideră că România merge pe un drum greșit, iar AUR profită cât poate de neînțelegerile și greșelile din arcul de guvernământ.

Reţinerea NATO şi a Americii, impusă Ucrainei, de a nu ataca teritoriul Rusiei, a fost o strategie greşită.

Bucătarul urla. El, atât de încrezător în forţele lui, era acum o scufie murdară, aruncată lângă un gard. Piaţa de sclavi era într-o vale, iar de jur împrejur lumea privea ca la urs.

Cele patru runde de alegeri care, conform Constituţiei României, sunt programate să se desfăşoare în anul 2024 se apropie cu paşi tot mai repezi.

Din trilogia francezului Florian Zeller (n. 1979) în vogă pe continent, în România se joacă deocamdată disparat doar Tatăl și Mama.

În România, țară mică, după posibilități, încercăm un exercițiu de imaginație legat de alegerile prezidențiale din 2009.

Bucureștiul are nevoie de o strategie inversă celei folosite de Budapesta din 2011, de când a adoptat „Cadrul strategic al politicii naționale”, dacă vrea să inverseze trendul pe care se află comunitatea maghiară.

Din 1992 până în 2021 s-a tot vorbit, dar nu s-a făcut mai nimic, despre construcția unei linii de înaltă tensiune (de 400 kw) de la Isaccea (România) la Chișinău, trecând prin Vulcănești (Basarabia), unde ar trebui să fie construită și o stație back-to-back.

Episodul 10 al sezonului II al podcast-ului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, aduce în fața publicului comorile casei memoriale cu „obloane galbene”, clădirea iconică a Bucureștiului de altă dată, care acum găzduiește Muzeul Alexandru Țipoia, prin dialogul de excepție cu fiul marelui artist, pictor la r

Marcel Ciolacu s-a convins că nu va fi desemnat de preşedintele Iohannis premier, la „rotativa” din mai 2023. Sigur că nu ştim ce discută cei doi, dar aşa pare situaţia în acest moment.

La 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, relațiile româno-ungare au fost resuscitate în ultimele luni dintr-o stare de amorțeală tacită de câteva vizite la nivel înalt.

Cel puțin, pentru asta pledează vice-președinta Comisiei Europene, doamna Dubra Suica într-un interviu pentru EURACTIV.

Cuviosul Anatolie Tihai (din botez Alexandru) s-a născut la 23 noiembrie (după alte surse – la 30 august) 1838 în satul românesc Tărăsăuți din județul Hotin.

...a spus Alexander Vucic, președintele Serbiei, avertizând și că „sârbii din nordul Kosovo sunt foarte aproape de a decide că nu mai lasă pe nimeni să meargă în nord”.

Faptul că Federaţia Rusă este astăzi într-un moment foarte delicat.

Era inevitabil să se întâmple și asta: de acum, efectele destructive ale războiului otrăvesc și spațiul ortodoxiei din Ucraina, fracturat deja, după invadarea Crimeii, de separarea între biserici.

României îi lipsește alegerea de țară cu privire la formarea profesorilor de profesori. Deocamdată căutăm drumuri și risipim resurse.

Un Muzeu al Comunismului trebuie să ne arate întregul: victimele, demnitarii politici, torționarii închisorilor comuniste, securiștii și milițienii criminali și oamenii „simpli“ care au colaborat cu regimul totalitar.

Ne-a venit și nouă rândul să căutăm o bonă. Cu primul copil s-a descurcat femeia mea singură foarte bine, nu a avut deloc nevoie de încă cineva alături. Dar la al doilea știam că nu se mai poate așa.

Nu este vorba numai despre economie. Previziunile includ acum nu numai factori strict economici și legați de evoluția piețelor financiare, evaluând capacitatea de rezistență a sistemelor naționale.

Într-o împrejurare publică, m-am lăsat ispitit să spun că m-am gândit să scriu, la aproape 91 de ani, o povestire pe care s-o public, în serial, în paginile Adevărul.

Au început înscrierile la loteria abonamentelor pentru ediția din 2023, a Festivalului Internațional George Enescu, ce se va desfăşura între 24 august şi 27 septembrie 2023, sub deviza “Generozitate prin muzică”.

Armata rusă ar cam avea nevoie de o pauză pe frontul din Ucraina. Ceea ce oferă șanse armatei ucrainene - căreia îi trebuie mai multă muniție pentru a le valorifica.