Opinii

România se repliază lent și nu are încă soluții de recompunere după eșecul aderării la Spațiul Schengen.

Vremurile pe care le trăim nu au precedent după al Doilea Război Mondial. Această stare de lucruri a fost subliniată și în alte ediții ale Euromonitorului.

Preşedintele Iohannis a încercat să pună stop reacţiei românilor la veto-ul Austriei. Explicându-ne că a fost o „sincopă, nu o respingere”.

Din nefericire pentru România, ieșirea noastră externă este marcată în continuare de o disfuncție majoră, tradițională, devenită între timp un vector permanent de vulnerabilitate, exploatat ca atare de toți neprietenii țării noastre.

În dosarul Schengen nu trebuie puse la zid doar deciziile Austriei și Olandei, mai mult decât discutabile, ci și politica internă și externă a României calibrate după chipul și asemănarea unei clase politice corupte.

99% din companiile listate la bursă se vor angrena în propria misiune de raportare non-financiară, în anul 2023, conform Deloitte (SUA). Dar sunt acestea realmente angrenate într-un efort global pentru decarbonare? Uniunea Europeană dezvoltă un cadru legislativ pentru a bloca "greenwashing"-ul.

Ce-au austriecii cu noi de vor să ne țină în continuare, departe de spațiul Schengen al normalității europene? Ați văzut lista cu 5 puncte transmisă de Cancelarul Austriei, condiții care reiau cele enunțate anterior într-un comunicat.

În materialul de astăzi al revistei presei „China la zi” vă prezentăm un articol extrem de relevant cu privire la semnificația vizitei cancelarului Scholz în China.

Este un scandal de primă mărime, reputaţia este ruinată. O vicepreşedintă a Parlamentului şi prietenii ei au făcut contra cost PR pentru Qatar. Instituţia trebuie să lupte acum pentru autoritatea sa morală.

Toate crimele sunt șocante si înfiorătoare. Dar cea de duminică m-a lăsat fără cuvinte si m-a revoltat.

Asociația pentru Combustibili Sustenabili a organizat evenimentul ARCA Sustenabilității în Aeroportul Banat - Caransebeș, pentru susținerea proiectelor de dezvoltare durabilă în Banat și Mehedinți

Cred că a venit momentul ca România să-şi precizeze, în mod apăsat, poziţia în cadrul Uniunii Europene.

Zilele trecute am deschis Anonimul Brâncovenesc și mi-au căzut ochii pe o frază foare personală.

Realmente istorică, din foarte multe de vedere, vizita Președintelui Chinei în Arabia Saudită, transmițând un mesaj că echilibrul tradițional din zona Orientului Apropiat se transformă masiv, posibil irevocabil, odată cu apariția unor noi actori.

De la începutul războiului rusesc împotriva Ucrainei, Ungaria a blocat în mod repetat ajutorul UE pentru această țară. Nimic nou sub soare. Ucraina a fost mult timp ostaticul politicilor lui Viktor Orban.

Despre neaoșenie, curajul de a fi autentic și strictețurile libertății, dincolo de artă și de viață. Un podcast despre dansul ca revoluție permanentă a lui Gigi Căciuleanu.

Situația este extrem de serioasă, chiar dramatică, dacă șeful diplomației europene iese să spună aceste lucruri într-un moment bine ales și cu o semnificație specială, adică prezentarea Raportului anual al EDA, Agenția Europeană pentru Apărare.

Pe 7 decembrie 2022, publicam în această pagină un articol intitulat „Votați limba română în Parlamentul de la Chișinău”.

Există în Rusia grupări paramilitare, pro Kremlin, care luptă şi în războiul Rusia Ucraina, de partea Rusiei.

Despre asta se tot vorbește de câteva luni și, de acum, discuția a trecut de la nivelul supozițiilor bine informate la cel de avertismente urgente și extrem de grave.

Putin, folosind tehnica diplomației preventive extrem de ofensive și precise, aruncă pe piață o nouă amenințare extrem de gravă și care, brusc, a pus din nou pe jar marile cancelarii.

Perspectiva intrării în spațiul Schengen, una reală și foarte apropiată, ne-a făcut, încă odată, să ne ambalăm prea tare, să ridicăm prea mult așteptările, pentru a avea înălțime de unde să cădem după decizia din Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a vrut să-şi „arate muşchii” politici, fără să înţeleagă prea bine la ce se expune.

Presa de limbă germană, inclusiv cea din Austria, tratează într-un registru în general critic decizia Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Acesta e adevărul simplu și brutal, Schengen nu e despre corupția și democrația noastră în pioneze, este despre includere și excludere, despre politicieni care oferă votanților cele mai joase aspirații

Votul în cazul României și Bulgariei în „dosarul Schengen” are conotații multiple. Dar una dintre acestea se constituie ca o confirmare a unei vulnerabilități strategice la nivelul construcției europene.

Îmi încep astăzi, sub acest titlu, povestirea anunțată în numărul trecut al tabletei „Fals jurnal de ieri și de astăzi”, povestire publicată astfel în serial.

În urma dezbaterilor de astăzi, România nu a fost acceptată în spațiul Schengen, după ce Austria s-a opus în cadrul Consiliului JAI.

Dacă ar fi avut cu adevărat ceva împotriva aderării României (și a Bulgariei) la spațiul Schengen, Austria a avut mult, foarte mult timp și pentru a se exprima.

Nervozitatea firească din România acestor zile, pe tema accederii la Spațiul Schengen, are un corespondent în Austria momentului: o tensiune din cauze străine nouă, dar ale cărei consecințe le suportăm direct.

Rusia îşi înteţeşte atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei. La începutul iernii, sute de mii de oameni au rămas fără încălzire şi curent. Reporterul DW Jan-Philipp Scholz a stat de vorbă cu unii dintre ei.

După opoziția neașteptată a Austriei privind acceptarea României în spațiul Schengen, s-a pornit valul de revoltă al românilor interesați mai mult sau mai puțin de soarta României.

Este scenariul despre care vorbește Secretarul General al NATO, estimând că este posibil ca asta să fie soluția la care să apeleze strategii ruși pentru a pregăti o ofensivă majoră în primăvară.