Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar nu rezolvă învăţământul tehnologic

Am mai scris pe acest subiect, dar n-am găsit nicăieri explicaţiile necesare înţelegerii noului concept de învăţământ tehnologic din proiectul de lege aflat în dezbatere în parlament. Am fost 30 de ani profesor şi director într-un liceu tehnic, aşa că se poate presupune că am experienţa necesară discuţiei pe marginea acestui subiect.

FOTO Shutterstock

În noua lege s-a trecut de le denumirea de „filieră profesională”, din proiectul Cîmpeanu, la „filieră tehnologică”, în proiectul Deca. În ambele variante nu se mai face distincţie între şcoala profesională şi liceul tehnologic. Probabil pentru că elevii ocoleau şcoală profesională în favoarea altor filiere liceale.

Soluţia aleasă este total greşită pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Există deosebiri fundamentale între şcoala profesională şi filiera tehnologică liceală actualmente în vigoare.

La şcoala profesională elevii învaţă o meserie, devin meseriaşi, obţin o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor. Absolvenţii de Şcoală Profesională nu au acces la examenul de Bacalaureat şi la facultate. Curriculumul şcolar la Şcoala Profesională constă, cel puţin 50%, în instruire practică, şi nu cuprinde disciplinele de cultura teoretică generală, ci doar pe cele strict necesare de cultură teoretică tehnică. Elevii obţin la absolvire titlul de muncitor calificat într-un domeniu anume.

Elevii din filiera liceală tehnologică actuală, au în curriculum cultura teoretică generală, cultura teoretică tehnică şi instruirea practică. Desigur, mult mai puţină instruire practică pentru că nu permite numărul total de ore. La absolvirea celor 12 clase, au dreptul la Bacalaureat şi la intrarea în universităţi. Ei obţin titlul de tehnicieni şi o calificare de nivel 4 conform Cadrului național al calificărilor. Sunt extremi de utili în economie, mai ales absolvenţii de licee economice, care se încadrează uşor în diverse sectoare de activitate, unde nu este neapărat nevoie de ingineri sau economişti, ci de tehnicieni.

Ce prevedea varianta Cîmpeanu a Legii Învăţământului Profesional

Art 27

(14) Elevii din filiera profesională pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu în vederea participării la examenul de bacalaureat. În clasa a XII-a, aceștia vor aprofunda atât elementele de trunchi comun, cât și componentă de calificare profesională din clasele IX-XI. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4.

Art 28

(2) Numărul de ore alocat stagiilor de pregătire practică are o pondere de minimum 20% , respectiv de 30-50% în învățământul dual, din numărul total de ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Ministrul Cîmpeanu a avut sinceritatea să numească această filieră „profesională”. În primii trei ani, clasele IX-XI învaţă după un curriculum de şcoală profesională, cu până 50% instruire practică. În rest, cultura tehnică, şi poate informatica, limba romană şi o limbă străină. Dar nu disciplinele de cultură teoretică generală, matematică, fizică, chimie, istorie, geografie, etc.

Legea Câmpeanu ne spune că elevii „pot” continua studiile în clasa a XII-a, dar nu sunt obligaţi. În clasa a XII-a elevii ar putea să recupereze cultura teoretică generală pe care n-au parcurs-o în clasele IX-XI, pentru a participa la examenul de Bacalaureat. Cine crede că poţi învăţa într-un singur an, clasa a XII-a, matematica, fizica, limba şi literatura română, informatică, toată materia pe care n-ai învăţat-o trei ani, să iei şi examenul de Bacalaureat, se înşeală amarnic. Puţini elevi s-ar fi încumetat să continue liceul în clasa a XII-a, după ce au parcurs trei ani în regim de şcoală profesională.

Ce prevede varianta Deca în privinţa învăţământului tehnologic

În primul rând s-a schimbat denumirea, din „filieră profesională” în „filieră tehnologică”. Esenţa rămâne însă aceeaşi.

Art 33

(10) Finalizarea a cel puțin trei ani în filiera tehnologică sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 conform Cadrului național al calificărilor și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

(11) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4 conform Cadrului național al calificărilor.

„Pot” continua studiile, dar se pot opri după trei ani de învăţământ tehnologic-profesional.  Adică dacă nu se mulţumesc cu nivelul 3 de calificare, corespunzător şcolii profesionale, învaţă în clasa a XII-a tot ce n-au învăţat în primii trei ani de liceu din cultura teoretică generală şi din cultura tehnică teoretică: matematică (integrale, derivate, algebra abstractă, etc), fizică (fizica cuantică, termodinamică, etc), istorie, geografie, limbi străine, ştiinţe sociale, ca să termine clasa a XII-a şi să se înscrie la Bacalaureat. Adică să înveţe într-un an ce n-au învăţat în trei ani. Puţini vor fi elevii care se vor încumeta la un asemenea efort. Şi astfel economia ţării va fi văduvită de „tehnicieni”, economişti sau în industrie.

Liceele economice, unele vestite şi cu rezultate foarte bune la Bacalaureat, se vor transforma în licee „tehnologice”, de fapt cu primii trei ani şcoală profesională pregătind cofetari, patiseri, bucătari, ospătari, şi abia în clasa a XII-a vor pregăti elevii cu tot ce n-au învăţat în primii trei ani de liceu din cultura teoretică generală şi din cultura tehnică.

Unele discipline din cultura tehnică presupun cunoştinţe aprofundate de matematică, fizică, economie, pe care elevii nu le posedă după primii trei ani de liceu. Cum să le înveţe în astfel de condiţii?

Ce găsim în amendamentele depuse de partide la proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar

Pentru ca nebuloasa să fie şi mai adâncă, în amendamente găsim şi conceptul de „învăţământ tehnologic special”, despre care nimeni nu ştie ce înseamnă.

Amendament din partea PSD

(3) Filiera tehnologică, în cadrul liceelor tehnologice și liceelor tehnologice speciale și filiera vocațională au o orientare practică și activitățile de predare/învățare/evaluare se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante, cu care unitățile de învățământ au încheiate contracte de pregătire practică.

Ce înseamnă „liceu tehnologic special” nimeni nu ştie, pentru că nu este definit nicăieri în lege sau în amendamente. O explicaţie poate veni din alt amendament, tot din partea PSD:

(18) Conform alin. (17) după absolvirea clasei a XI-a, respectiv clasei a XII-a din învățământul tehnologic special, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii. 

Cu alte cuvinte, învăţământ tehnologic special este cel de patru ani, clasele IX-XII. Dacă însă, în primii trei ani, clasele IX-XI, curriculumul este comun cu cel al liceului tehnologic normal, adică un curriculum de şcoala profesională actuală, nu s-a schimbat nimic.

Ce facem cu elevii buni şi foarte buni, care vor să ajungă ingineri şi economişti, şi care nu mai au prilejul, conform noii legi, să obţină în liceul tehnologic competenţele necesare unei etape de preprofesionalizare în profesia aleasă? 

În concluzie

Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar nu face distincţie între şcoala profesională, care pregăteşte muncitori calificaţi, şi filiera tehnologică în structura actuală, care pregăteşte tehnicieni. E un talmeș-balmeș. În concepţia autorilor proiectului, avem doar învăţământ tehnologic, care în primii trei ani pregăteşte muncitori calificaţi, şi cine vrea şi poate face şi clasa a XII-a, în care recuperează cultura teoretică generală şi cea tehnică pe care nu le-a făcut în primii trei ani de liceu. Cine cunoaşte programele şcolare din liceele tehnice ştie că aşa ceva este foarte greu de realizat. Elevii care vor să ajungă tehnicieni şi apoi să meargă la facultăţi tehnice sau economice sunt clar văduviţi de o astfel de organizare a filierei tehnologice.