Programul Fulbright a instituit în România un model de comunitate științifică occidentală

Când am primit zilele trecute invitația la cea de-a 30-a aniversare a U.S.-Romanian Fulbright Commission, mi-am amintit emoția și bucuria cu care am primit anul trecut viza J-1 pentru predare și cercetare în Statele Unite în calitate de bursier Fulbright. Orice membru al comunității Fulbright a parcurs procesul de selecție: proiectul de cercetare redactat în domeniul său de expertiză și evaluat de comisie, obținerea invitației din partea universității americane gazdă și apoi în etapa finală, interviul cu membrii Comisiei Fulbright, specialiști, experți și profesori români și americani.

Un Fulbright Scholar din mediul academic din România poate preda un semestru (minim 3 luni) la o facultate în SUA sau poate derula un proiect de cercetare în SUA (3-6 luni), dar șansele de selecție sunt mai mari dacă se angajează la ambele. Programul Fulbright se adresează atât studenților români (Fulbright Student Award), cât și cadrelor didactice și cercetătorilor români (Fulbright Visiting Scholar Program). Bursa acoperă costurile de avion, cazarea, asigurarea medicală și cheltuielile zilnice de întreținere.

Proiectul meu de cercetare a avut ca obiectiv analiza modelelor de finanțare a presei americane, motiv pentru care am realizat interviuri cu jurnaliști, traineri media, profesori de jurnalism. Am predat un semestru la Ohio University, la Ohio University Scripps College of Communication, Departamentul E.W. Scripps School of Journalism, sub îndrumarea prof. Jatin Srivastava și a directoarei de departament, dr. Eddith Dashiel. Programul Fulbright mi-a oferit oportunitatea să călătoresc în statele americane, să particip la conferințe și traininguri, să intru în redacții de știri, să am acces la arhive, documente și biblioteci.

În cele trei luni petrecute în SUA în 2022 am avut nenumărate întâlniri, online sau față în față, cu foști și actuali studenți sau profesori din România, am stat de vorbă în statele unde i-am întâlnit despre: presa din SUA, libertatea de exprimare, credibilitatea și profesionalismul jurnaliștilor americani. Am învățat de la  profesori români care au ales să își continue cariera didactică în SUA și s-au angajat la universități americane, precum University of Massachusetts Amherst sau Arizona State University. M-am întâlnit cu jurnaliști români stabiliți în SUA care lucrează la mari trusturi de presă din Washington (The Washington Post) sau New York (The New York Times), am împărtășit păreri despre cultura americană cu studenți sau colegi aflați atunci în vizită sau la studii la New York City, Washington DC, Atlanta sau în orașele Athens sau Columbus din Ohio.

Aurelian Mohan este student la Columbia University în New York, Fulbright Fellow al Romanian-U.S. Fulbright Commission. Când ne-am revăzut în 2022 în New York, Aurelian Mohan urma un Master of International Affairs cu concentrare (major) în International Security Policy și o dublă specializare în Studii ONU. Aurelian ocupă acum funcția de Program Assistant al Columbia’s United Nations Studies Specialization: în cadrul Columbia University, fiecare specializare (minor) și concentrare (major) sunt conduse de către un director care este conferențiar sau profesor în cadrul universității. Pentru a coordona toate activitățile aferente specializării sau concentrării respective, directorul poate angaja doi asistenți, care sunt Program Assistants. Important de reținut este faptul că fiecare specializare și concentrare are propriul buget care poate fi utilizat în funcție de viziunea academică a directorului: accentul se pune pe cercetare și organizare de evenimente menite a aduce experți să discute cu studenții. Asistenții, ca Aurelian, au o serie de responsabilități care variază în raport cu planul propus de către director: (1) managementul burselor oferite de specializare / concentrare; (2) participare în toate demersurile de cercetare (colectare date, analiza datelor colectate, managementul bazelor de date, coordonarea activităților de cercetare, etc.); (3) managementul tuturor platformelor online (blog-uri academice, website-urile specializării etc.); (4) coordonarea tuturor interacțiunilor cu studenții (programare ore de consultare director, asistență directă referitoare la specializare – asistenții ajută studenții dacă au nelămuriri); (5) organizare de evenimente (high-level events) din bugetul propriu specializării / concentrării. De exemplu, specializarea lui Aurelian Mohan l-a adus pe Președintele Adunării  Generale a ONU la Columbia University pentru a discuta cu studenții); (6) coordonarea tuturor activităților de promovare internă și externă.  

Aurelian mi-a prezentat campusul și sediul facultății cu laboratoarele, biblioteca, sălile de cursuri de la Columbia University: „Din punctul meu de vedere, acest sistem ar trebui introdus în România. Cu toate acestea, există riscul ca alocarea funcțiilor să fie preferențială și să se genereze o altă rețea de patronaj.” L-am întrebat care crede că este cel mai important lucru din punct de vedere profesional care face diferența între sistemul educațional american și cel din țară: „în primul rând, trebuie spus că, odată cu terminarea programului de masterat de la Columbia University, mă voi întoarce în țară, acesta fiind unul dintre obiectivele programului intitulat Fulbright Student Program. În al doilea rând, elementele care fac SUA să fie atractive sunt (1) vastele rețele de experți cu renume mondial și (2) oportunitățile financiare superioare celor din România sau din Estul Europei. Cu alte cuvinte, un absolvent de Ivy League are șanse să obțină un loc de muncă mult mai bine remunerat în SUA în comparație cu multe alte țări și poate să beneficieze de pe urma interacțiunilor cu profesioniști din variate domenii. Drept urmare, mulți dintre colegii mei de la Columbia University nu se vor întoarce în țările lor de origine, lucru valabil și pentru unii dintre studenții români.”

Matei Psatta este co-fondator și CMO-Chief Marketing Officer al Blindspot, om cu vastă experiență în digital communication și marketing în companii precum Leo Burnett, Publicis sau Vola.ro. Creează reclame data-driven pentru billboard-uri digitale. A studiat la Faculatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Univ. din București, mi-a fost student și apoi coleg când a predat cursuri, la specializarea Publicitate, la forma de învățământ la distanță. Ne-am revăzut în 2022 în Manhattan. Mi-a mărturisit ce apreciază în mentalitatea americană de business: „Ce mi-ar plăcea să se schimbe în Romania este ca mai mulți oameni să învețe să atribuie valoarea corectă unui serviciu, mai ales în zona de B2B și business. În US sau în economii mai educate, se pune mai des întrebarea dacă prețul serviciului are un return pozitiv, nu dacă "se poate în altă parte mai ieftin". Vrei un text de promovare a business-ului tău? Sigur, ți-l poate scrie și un prieten gratuit, însă scopul tău nu este sa obții un text gratuit, ci sa obții unul care iți va crește business-ul. E o diferență de mentalitate destul de mare, dacă în România e mentalitatea economisirii (cum reușesc să obțin ceva cât mai ieftin), în US e mentalitatea creșterii (cum reușesc să obțin bani să plătesc un serviciu care îmi va aduce și mai mulți bani). Probabil că dacă aș vedea că mentalitatea asta de creștere devine majoritară în România, aș fi mai entuziasmat de ideea de a construi un business în țară. ”  

Așa cum mi-a povestit anul trecut când am luat micul dejun împreună lângă Central Park din New York, Matei și co-fondatorul startup-ului s-au mutat între timp din NYC în Miami: „A fost un exod de multe startups/tech people/VCs către Miami și am simțit că este o oportunitate bună pentru noi. În NYC construisem ce era de construit și erau diminishing returns, plus că este foarte complicat logistic sa închiriezi apartamente în NYC ca expat, dincolo de costurile mari. Săptămâna trecută a avut loc Miami Tech Week și orașul a evoluat foarte mult în zona de business și tehnologie.”

Brăduț Ulamnu mi-a fost profesor la FJSC și este autorul volumului Cartea feţelor. Revoluţia Facebook în spaţiul social. După o bursă Freedom Forum la cotidienele americane USA Today şi Florida Today în 1992, a revenit în SUA în 2000-2001, când a fost bursier Fulbright la Annenberg School for Communication de la University of Southern California, Los Angeles, unde a studiat comunicarea online şi a scris pentru Online Journalism Review. În 2007-2008 a fost bursier al Carter Center din Atlanta. În anul 2001 a conceput şi susţinut primul curs de jurnalism online din România, la FJSC. Este trainer media, consultant, online video producer, senior copywriter/editor. A colaborat la Bitdefender. De ani buni trăiește în SUA, activează în mediul privat și este director learning design la Expedia Group.

Ne-am reîntâlnit în Washington DC în una din zilele când am intrat în arhive la National Archives din College Park, Maryland. Brăduț Ulmanu crede că „poți reuși să îți faci o carieră frumoasă indiferent în ce țară te afli. Ce este, poate, mai pregnant în SUA este sentimentul că nu contează de unde vii, că valoarea primează și că posibilitățile sunt aproape nelimitate: nimeni nu se uită chiorâș la tine, cel puțin în mediul de business și în cel academic, pentru că ești dintr-o anumită țară sau pentru că vorbești cu un accent ciudat. Ești judecat în primul rând pentru ce faci, pentru rezultate. Nu spun ca America e neapărat unică în asta, dar este cu siguranță unul dintre locurile în care se pune mare preț pe etica muncii, inovație și spirit de inițiativă.” Cei care au trăit experiența americană simt că dacă au reușit acolo, pot reuși oriunde.

Experiența culturală ca membru al comunității Fulbright îmbogățește formarea și perspectiva oricărui cercetător sau student din Estul Europei. Programul Fulbright este prezent în România din 1960 și în tot acest timp a influențat cariere profesionale, a inspirat oameni și a construit conexiuni strânse între români și americani pentru proiecte educaționale și de cercetare prin care se poate răspunde mai eficient provocărilor regionale și internaționale. Comunitatea Fulbright este o rețea puternică de alumni, bursieri, profesori, studenți, cercetători care împărtășesc aceleași valori. Inaugurată în mai 1993, Comisia Fulbright împlinește 30 de ani de activitate în România. În cadrul programului peste 3600 de bursieri români au făcut performanță și au câștigat această oportunitate de creștere profesională și educațională în cadrul comunității Fulbright, un model de cooperare, de networking și dezvoltare pentru spațiul occidental.