Din cauza inconştienţei conducătorilor, România riscă să repete scenariul din 2009-2010. Ne vom duce cu mâna întinsă la FMI

Suntem în exact acelaşi scenariu. În 2009 aveam alegeri prezidenţiale în decembrie și guvernul Boc nu a luat măsurile necesare de diminuare a cheltuielilor bugetare, care depăşeau cu mult veniturile, ca să nu pericliteze şansele lui Traian Băsescu pentru un al doilea mandat.

FOTO Shutterstock

În primele luni ale lui 2010 România se putea împrumuta în plan extern cu o dobândă de 8-10%, pentru perioade de câteva luni. Guvernul Boc s-a dus cu mâna întinsă la FMI care a trimis o delegaţie în România să negocieze un împrumut. Iniţial nu s-au înţeles, şi delegaţia FMI era cu mâna pe clanţa uşii să plece fără să ne acorde un împrumut. Atunci, în disperare de cauză, guvernul Boc de acord cu preşedintele Băsescu a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, şi voia să taie şi pensiile cu 15%, dar s-a opus CCR. Şi aşa am obţinut un împrumut de 22 de miliarde de euro, care a scos România din criza financiar-bugetară în care se prăbuşise.

Suntem aproape în aceeaşi situaţie, şi tot acolo vom ajunge. Fiind an electoral, preşedintele şi guvernul nu-şi pot permite măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensii şi salarii, ca să nu piardă voturi sau să-şi ostilizeze clientela politica care luptă în alegeri pentru PSD şi PNL. Au încercat să suprime cumulul pensii-salarii, dar s-au oprit când au văzut că e prea riscant să supere „crema” partidelor. Se rezumă la cosmetizări de reducere a cheltuielilor bugetare fără prea mare efect. Bugetul pe 2023 a fost prost construit, supraestimând veniturile şi desconsiderând nivelul cheltuielilor.

Banii de la UE nu vin în condiţiile nerespectării deficitului bugetar

S-a tot discutat despre îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi concluzia a fost că unele nu pot fi îndeplinite. Cel legat de pensiile speciale, de legea salarizării şi altele. Cum CE nu se joacă cu astfel de lucruri, deja guvernul este conştient că nu va primi toţi banii din PNRR în 2023.

Dintr-un document emis de ministerul Finanţelor Publice, rezultă că guvernul mizează doar pe granturi valorând 1,9 miliarde euro pe 2023, din circa 6 miliarde de euro prevăzuţi a fi încasaţi dacă realizăm toate jaloanele. 

Dobânzile la împrumuturile externe au crescut deja la 8%, şi rămâne să vedem când finanţatorii internaţionali vor spune „stop” împrumuturilor cerute de România.

Iată ce spune analistul Adrian Negrescu

„Factura salariilor bugetarilor a trecut de 140 de miliarde de lei, este dublă față de acum șapte ani, iar statul reușește cu greu, din ce în ce mai greu, să facă față cheltuielilor cu aparatul public. Un aparat supradimensionat, cu 1,3 milioane de oameni, în condițiile în care Polonia, o țară cu o populație aproape dublă față de cea a României, are numai 800.000 de angajați”

„Nota de plată pentru huzurul și traiul ăsta ireal, bazat pe credit, pe dobânzi uriașe, această notă de plată o vom simți cu vârf și îndesat din 2025, atunci când vom vedea pe lângă probabil o restructurare semnificativă a aparatului public și o înăsprire a fiscalității în România”.

Adrian Negrescu mai spune că s-ar putea că România să apeleze la FMI în 2025, Care pune condiţii „groaznice”, după spusele lui Florin Cîțu.

„Dacă noi nu vom reuși să atragem banii din fondurile europene din PNRR, dacă nu vom reforma cheltuielile publice, singura șansă a României pentru a se menține pe linia de plutire din punct de vedere economic ar fi un împrumut de la FMI”.

Ce spune economistul Mircea Coşea, prof. univ. dr. la ASE:

„Situația e mai gravă decât pare. Guvernul știa despre aceste cerințe pe care UE le-a asumat împreună cu executivul, respectiv problema procentului plății bugetarilor față de media UE.

S-au făcut angajări foarte multe, avem un număr record de secretari de stat, care consumă foarte mult: secretare, şofer etc. Au fost mărite indemnizațiile parlamentarilor și primarilor. Este puțin cinică situația. Guvernul vorbește despre economii când nu a făcut economii de luni de zile.

UE a spus clar: numai cu măsuri de reformă se poate atinge pragul de 4% pentru nivelul deficitului bugetar. Reforma nu va avea loc. Guvernul are o sursă sigură de venit – inflația, prețurile mari la energie. Împrumuturile pe care le facem se fac pe dobânzi pe care nu le mai putem suporta (…) Piața internațională s-ar putea să nu ne mai acorde încrederea necesară. S-ar putea să nu ne mai putem împrumuta și s-ar putea să apară situația de incapacitate de plată”.

Se ştie din experienţa anilor 2009-2010 despre condiţiile extrem de dure pe care le cere FMI pentru acordarea de împrumuturi la dobânzi acceptabile. Vom ajunge exact în acelaşi context, pentru că şefii actuali ai României nu vor ş-şi sacrifice interesele electorale pentru viitorul României. Preferă să ne prăbuşim economic şi financiar.

Culmea este că de data aceasta situaţia economico-financiară a României se va înrăutăţi exact în anul alegerilor, 2024. Aşa că nota de plată la urne va fi plătită tot de actualii guvernanţi din PSD şi PNL, în special de Marcel Ciolacu, posibil viitor premier. Este o răzbunare a istoriei, o lecţie pentru viitorii guvernanţi de după alegerile din 2024.