Ceapa, leguma vindecătoare din grădină, cultivată din vremea dacilor. Savanții i-au arătat efectele miraculoase

0
0
Publicat:

Ceapa, cultivată din cele mai vechi timpuri pe teritoriul României, este apreciată ca aliment, dar și pentru proprietățile sale medicinale. Cercetări recente realizate de oameni de știință confirmă calitățile sale.

Cepe. Sursa: Freepik.com
Cepe. Sursa: Freepik.com

Ceapa este cultivată pe teritoriul actual al României din Antichitate. Deși nu se cunoaște perioada în care ar fi ajuns în Dacia, este cunoscut că, alături de usturoi, era nelipsită din grădinile și din felurile de mâncare ale grecilor, romanilor și egiptenilor antici, în relații cu dacii.

În Evul Mediu, ceapa era aproape nelipsită din grădinile mănăstirilor și ale curților domnești din regiunile istorice ale României, devenind și unul dintre alimentele esențiale, dar și leacurile țăranilor români. Regiunile Buzăului, Arieșului, Aradului, și Dâmboviței au devenit zone tradiționale de cultivare a cepei în România, una dintre marile producătoare de ceapă din Europa.

În România, culturile anuale de ceapă ocupă peste 30.000 de hectare, iar statisticile din ultimii ani arată o producție anuală de peste 300.000 de tone, ce o clasează pe locurile 7 - 8 în Europa.

Ceapa și usturoiul, cercetate peste două decenii

Alături de usturoi, ceapa nu este doar un aliment de bază în bucătărie, ci și un remediu natural valoroasă, arată un studiu realizat de cercetători din Emiratele Arabe Unite (EAU) și Egipt

Analiza a fost publicată în august 2025, sub titlul „Explorarea potențialului terapeutic al extractelor de Allium cepa și Allium sativum” (denumirile științifice pentru ceapa comună și usturoi), pe platforma National Library of Medicine (NLM) din SUA, cea mai mare bibliotecă de medicină și științe ale sănătății din lume.

Ceapă. Sursa: Freepik.com
Ceapă. Sursa: Freepik.com

Oamenii de știință arată că între anii 1998 și 2025, a fost realizată o analiză amplă a florei din Emiratele Arabe Unite, care s-a concentrat asupra plantelor medicinale precum ceapa și usturoiul, bine documentate pentru proprietățile lor antidiabetice, cardioprotectoare și antibacteriene.

Efectele protectoare ale cepei și usturoiului

În studiul care reunește peste două decenii de cercetări, autorii au examinat modul în care extractele din aceste plante pot contribui la prevenirea sau gestionarea unora dintre cele mai presante probleme de sănătate ale lumii moderne, precum diabetul, bolile de inimă și infecțiile bacteriene.

„Ambele plante conțin compuși naturali cu efecte protectoare, care pot sprijini menținerea unui nivel sănătos al zahărului din sânge, pot îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și pot combate microbii nocivi. Reunind peste douăzeci de ani de cercetări științifice, explicăm cum acționează aceste plante în organism și de ce atrag tot mai mult interesul cercetătorilor și al specialiștilor din domeniul medical. Deoarece sunt resurse regenerabile și au un impact redus asupra mediului, ele reprezintă o abordare benefică atât pentru oameni, cât și pentru planetă”, notează autorii.

Ceapă. Sursa: Freepik.com
Ceapă. Sursa: Freepik.com

Oamenii de știință descriu ceapa ca fiind bogată în fibre și substanțe nutritive esențiale, ca vitaminele B6 și B9 (acid folic), precum și minerale precum magneziul, calciul, potasiul și fosforul.

„Dincolo de valoarea sa nutrițională, Allium cepa a fost intens studiată pentru beneficiile sale asupra sănătății, care includ proprietăți antimicrobiene, anticancerigene, antidiabetice, antioxidante, antihipertensive și antidepresive. De asemenea, ceapa prezintă efecte neuroprotectoare, antiinflamatorii și cardioprotectoare, având beneficii asupra sistemelor digestiv, circulator, respirator, cardiac și imunitar”, arată studiul.

Ceapa roșie, plină de antioxidanți

Ceapa roșie este o sursă bogată de quercetină, un antioxidant puternic care oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate, notează cercetătorii.

„Ea este apreciată tradițional pentru proprietățile sale imunostimulante, antioxidante și cardioprotectoare. Efectele antioxidante și antiinflamatorii puternice ale quercetinei contribuie la sănătatea cardiovasculară, prin scăderea tensiunii arteriale și prevenirea aterosclerozei”, arată studiul.

Quercetina poate contribui și la protecția împotriva îmbătrânirii, adaugă autorii cercetării.

„Totodată, Allium cepa conține antocianine (n.r. pigmenți naturali cu efecte antioxidante și antiinflamatorii), care au atras un interes sporit datorită metodelor moderne de extracție ce permit obținerea unui randament mai mare și o stabilitate crescută a acestor compuși”, mai relevă studiul.

Cojile de ceapă sunt prețioase

Cojile de ceapă au un conținut ridicat de compuși bioactivi, precum flavonoide, polifenoli și quercetină.

„Extractele din coaja de ceapă au demonstrat efecte antimicrobiene, neuroprotectoare, anticancerigene și antihiperglicemice, precum și beneficii împotriva hipercolesterolemiei, obezității și disfuncției erectile, ceea ce le face utile în aplicații biomedicale și farmaceutice”, afirmă autorii.

Ceapă. Sursa: Freepik.com
Ceapă. Sursa: Freepik.com

Ceapa este recunoscută pentru eficacitatea sa în tratarea bolilor infecțioase, studiile arătând că uleiul esențial extras din soiurile roșii, verzi și galbene ale sale prezintă o activitate antimicrobiană semnificativă împotriva agenților patogeni.

Analiza a fost realizată pe soiurile de ceapă și usturoi cultivate în Emiratele Arabe Unite și arată că aceste plante medicinale dețin un potențial terapeutic semnificativ împotriva diabetului, bolilor cardiovasculare și infecțiilor microbiene.

„Profilul lor biochimic divers – care include antioxidanți, agenți antiinflamatori și alți compuși cu efecte benefice asupra sănătății – le poziționează ca alternative eficiente și sustenabile la medicamentele sintetice. Rezultatele susțin integrarea continuă a medicinei tradiționale pe bază de plante cu practicile medicale moderne, mai ales în regiunile care se confruntă cu probleme majore de boli cronice și rezistență la medicamente. În plus, integrarea acestor plante în domeniile farmaceutic și agricol reprezintă o strategie complexă și sustenabilă pentru promovarea sănătății publice și protejarea mediului”, concluzionează autorii cercetării.

Majoritatea cercetărilor se bazează însă pe modele animale sau intervenții la scară redusă pe oameni, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor, menționează specialiștii.

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite