Video Iarna a coborât mai devreme în Munții Parâng. Șoselele spectaculoase au devenit tot mai riscante pentru șoferi

0
0
Publicat:

Călătoriile pe șoselele alpine din Munții Parâng devin tot mai riscante odată cu apropierea iernii. Primele ninsori s-au așternut pe drumurile Parângului, Transalpina a fost închisă, iar utilajele de deszăpezire au fost mobilizate mai devreme decât în anii trecuți, pentru a elibera căile de acces.

DN 7A Transalpina. Foto: DRDP Timișoara și Meteoplus. Facebook
DN 7A Transalpina. Foto: DRDP Timișoara și Meteoplus. Facebook

Iarna și-a făcut simțită prezența pe mai multe șosele montane din Parâng. Ploile din acest sfârșit de săptămână s-au transformat în ninsori în zonele alpine, iar pe mai multe drumuri a fost necesară intervenția utilajelor de deszăpezire.

Șoselele alpine sub zăpadă

Drumurile spectaculoase care urcă până la peste 2.000 de metri altitudine au devenit riscante pentru șoferi.

Cel mai cunoscut dintre acestea, Transalpina (Drumul Național 67C), șoseaua din România care atinge cea mai mare altitudine (2.145 de metri, în Pasul Urdele), a fost închisă circulației de la mijlocul acestei săptămâni, pe sectorul alpin de 25 de kilometri dintre localitățile Rânca (judeţul Gorj) și Obârșia Lotrului (județul Vâlcea).

Ninsorile au afectat circulația și pe Drumul Național 7A (video DRDP Timișoara), care leagă, prin Munții Parâng și Lotru, orașele Petroșani (județul Hunedoara) și Brezoi (județul Vâlcea), și se intersectează cu Transalpina la Obârșia Lotrului.

Șoseaua montană urcă din Valea Jiului, prin Cheile Jiețului, ocolește lacul Vidra – aflat la aproape 2.000 de metri altitudine – și coboară în Valea Oltului, la Brezoi, spre izvoarele Lotrului. În zona cea mai sălbatică traversată de această șosea cu o lungime de peste 100 de kilometri, iarna a revenit mai devreme.

„Prima zăpadă din acest sezon în zona montană din județul Hunedoara, pe DN 7A, la limita cu județul Vâlcea. Înainte de a porni în călătorie, este important să vă informați cu privire la starea drumului pe traseul pe care urmează să-l parcurgeți și la fenomenele meteo în desfășurare. Adaptați viteza la condițiile de trafic!”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Pe Drumul Național 7A, dar și pe Drumul Național 66, în Valea Jiului din județul Hunedoara, a fost împrăștiat material antiderapant.

„În paralel, drumarii au intervenit pentru tăierea crengilor cu pericol de rupere și pentru degajarea carosabilului de arbori căzuți sau aluviuni”, a mai informat DRDP Timișoara.

A nins și în stațiunea montană Parâng, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență pe drumul de acces în stațiune (Drumul Judeţean 709F), din cauza carosabilului umed și a declivității mari a acestuia. De altfel, pe durata iernii, drumul montan care urcă din Petroșani până la peste 1.700 de metri este închis pe ultimii șase kilometri, între Cabana Rusu și stațiune.

Munții Parâng, ținutul spectaculos traversat de șosele epice

Munții Parâng, cei mai înalți din vestul României, se ridică la răsărit de Valea Jiului, nu departe de orașele Petroșani și Petrila, și au primit numele de la cel mai înalt vârf al lor – Parângul Mare, de 2.519 metri.

Pentru băștinașii Văii Jiului, Parângul a fost dintotdeauna o punte de legătură între regiunile Hunedoarei, Vâlcii, Sibiului și Gorjului, dominată de tradițiile pastorale. Stânele arhaice împodobesc versanții, departe de drumurile bătătorite, iar sălașele (locuințele de vară) rămân și ele animate de oameni și animale până la lăsarea frigului.

În Parâng, aproape 20 de piscuri din masiv depășesc 2.300 de metri, iar vârfurile Gemănarea, Stoinița și Cârja trec de 2.400 de metri, fiind – alături de vârful Parângul Mic (2.074 de metri) – repere ale traseelor montane care pornesc din stațiunea montană Parâng. Dincolo de vârfurile adesea înzăpezite, zona alpină a păstrat până astăzi numeroase urme ale glaciațiunilor.

Circurile glaciare din Parâng sunt acoperite de grohotiș, au creste abrupte și zimțate și praguri care se dezvoltă în cascade. Cele mai cunoscute sunt Căldarea Roșiile, aflată sub Parângul Mare, la peste 2.000 de metri, Cârja și Câlcescu.

Pe fundul lor, călătorii descoperă cel puțin 20 de lacuri glaciare, dintre care cele mai cunoscute sunt lacurile Mija, Câlcescu, Roșiile și Iezerul Înghețat. Întreg masivul Parâng se întinde pe aproape 5.000 de kilometri pătrați și este generos în stațiuni turistice aflate la mare înălțime.

Călătorii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite