Articole scrise de Daniel Guţă

După mai mulți ani în care s-a aflat în șantier de reabilitare, Cetatea medievală Deva a căpătat o nouă înfățișare. De câteva zile, fortăreața este și iluminată ambiental, iar imaginile nocturne realizate de un fotograf din Deva îi redau înfățișarea inedită.

Oamenii de știință au cercetat de peste două secole Sarmizegetusa Regia, însă descoperirile pe care le-au făcut recent cu ajutorul tehnologiei LIDAR, de scanare prin satelit oferă o perspectivă cu totul diferită asupra așezărilor dacice.

Mai multe amenajări hidroenergetice începute în România în urmă cu peste trei decenii au rămas încă nefinalizate. Unele au ajuns în stadiu avansat de execuție, însă insuficiența fondurilor, readaptarea proiectelor și procesele deschise de organizațiile de mediu au împiedicat finalizarea lor.

Cel mai spectaculos tronson al Drumului Național 1A București - Brașov, de 184 de kilometri, se află în vecinătatea localității Cheia din Prahova, locul de unde pornesc mai multe trasee din Munții Ciucaș.

Cele mai mici zece orașe din România numără împreună mai puțin de 24.000 de locuitori. Pe lista lor se găsesc „orașe-stațiuni” și orașe muncitorești, unele înființate de la zero în jurul unor întreprinderi industriale extinse în timpul regimului comunist.

Lacul Oașa se numără printre marile atracții ale Munților Șureanu. Barajul său, construit în anii ‘70 la peste este traversat de Transalpina, iar în spatele său se deschide panorama lacului de acumulare în care se oglindesc crestele de peste 2.000 de metri.

„Autostrada cu tuneluri”, tronsonul de nouă kilometri rămas nefinalizat din Autostrada Vestului (A1), construită pe ruta Deva - Nădlac costă acum de aproape zece ori mai mult decât prețul estimat inițial per kilometru. Urșii, nevăzuți de localnici, au contribuit la valoarea sa.

Locuri ca Ghețarul Scărișoara, Poiana Ponorului şi Cetățile Ponorului sunt considerate minuni ale naturii, care își așteaptă vizitatorii mai ales în zilele frumoase de toamnă, într-un peisaj de basm.

Experiențele trăite de numeroși români care s-au mutat de la oraș la sat sunt cu totul diferite față de felul în care își imaginau viața la țară. O arată comentariile pe care le-a stârnit mesajul unei românce stabilită într-un sat de munte din Hunedoara, despre viața la țară.

O mulțime de „blocuri-fantomă”, foste cămine de nefamiliști sau rezervate familiilor muncitorilor veniți să muncească în centrele industriale ale României, sunt acum goale, iar noii lor proprietari le-au scos la vânzare, cu totul.

Vlad Țepeș este emblematic în istoria românilor, însă i-a fascinat pe străini prin asocierea sa cu „Dracula” - personajul legendar care a inspirat numeroase legende și povești de groază și a atras nenumărați turiști în România.

O statuie care îl reprezintă pe Iisus, Chipul lui Decebal de la Porțile de Fier și un monument simbol de la Canalul Dunăre - Marea Neagră sunt în topul celor mai mari opere de artă din România. Povestea lor nu a fost ocolită de controverse.

Una dintre cele mai faimoase revolte din istoria românilor a izbucnit în urmă cu 240 de ani în satul Curechiu din Hunedoara. Locul din Munții Metaliferi a păstrat amintirea Răscoalei iobagilor conduși de Horea, Cloșca și Crișan.

Un bărbat în vârstă de 88 de ani, dat dispărut de familie, a fost găsit de polițiști după ce și-a petrecut noaptea rătăcind pe malul râului Crișul Alb din Hunedoara. Un câine i-ar fi salvat viața.

Un muncitor din Sri Lanka a trecut printr-o experiență dramatică, la scurt timp după sosirea în Deva. A fost, împreună cu un român, victima unui grup de infractori, în timp ce se plimba prin Deva.

Rămășițele lucrărilor ample realizate de romani pe Dunăre, în timpul pregătirilor de război cu dacii, au fost descoperite în cele mai „sensibile” locuri de pe cursul fluviului, la Porțile de Fier. Apele au înghițit însă cea mai mare parte a vestigiilor antice.

Ploile abundente din regiunea spaniolă Valencia au produs inundații catastrofale, iar aproape 100 de oameni au murit. Recunoștința cu care spaniolii au întâmpinat ploile așteptate să încheie o perioadă îndelungată de secetă s-a transformat într-un coșmar.

Autostrăzile nu au ajuns în ținuturile Maramureșului din nordul României, însă de-a lungul timpului aici au găsit găzduire personalități, ca regele Charles al Marii Britanii, încântate de arhitectura tradițională și de frumusețile locurilor „unde se agață harta României în cui”.

Munții Carpați au rămas unul dintre cele mai sălbatice ținuturi din Europa, iar carnivore ca râsul, ursul și lupul, aproape dispărute în alte țări de pe continent se regăsesc aici, cu populații stabile.

Flăcările au cuprins suprafețe mari din pădurile din Munții Poiana Ruscă, în Hunedoara, iar zeci de oameni au fost mobilizați pentru stingerea lor.

Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 84 de kilometri, au fost construite în istoria de 170 de ani a căilor ferate din România. În ultimele trei decenii, doar patru tuneluri noi au mai fost inaugurate.

Câteva așezări pastorale din Carpați, localitățile din ținutul lui „Dracula” ori din vecinătatea mănăstirilor medievale din nordul Moldovei și satele de pescari din Delta Dunării au devenit primele sate turistice ale României comuniste, într-un plan menit să stimuleze turismul în zona ruralǎ.

Povestea unei tinere care s-a mutat din București în Cluj-Napoca, iar după trei ani petrecuți în orașul transilvan spune că iubitul său a rămas singurul motiv care o mai ține aici, a stârnit controverse pe rețelele de socializare.

La începutul secolului XX, stațiunile de pe Valea Prahovei, atunci mult mai reduse ca dimensiuni și dezvoltare ca în prezent, au devenit unele dintre cele mai atractive zone de agrement din România. Povestea lor a început odată cu cea a primei căi ferate transcarpatice din România.

Mesajul unui român care acuză poluarea aerului din anumite locuri din București, susținând că doar banii i-ar putea ține pe oameni în Capitală, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare.

Un sat din Hunedoara devenise faimos la începutul secolului XX pentru nucile cultivate de localnici. În Sibișel, nucile au mai puțină căutare în prezent, însă dealurile sale sunt împânzite de vestigii antice și medievale.

Descoperirile arheologice din Ulpia Traiana Sarmizegetusa arată un fapt mai puțin obișnuit. Orașul ridicat de împăratul Traian după războaiele daco-romane era plin de temple, închinate către numeroase zeități, cele mai stranii fiind dedicate zeilor palmirieni.

Teoria calendarului dacic cu 360 de zile, descoperit în Sarmizegetusa Regia, a fost popularizată în anii '60, de arheologul Hadrian Daicoviciu, dar s-a dovedit a fi eronată. Mulți români au continuat să rămână convinși că în capitala dacilor, se găsea un astfel de instrument de măsurare a timpului.

Experiența relatată de un angajator român în căutare de muncitoare a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Antreprenorul s-a plâns că nu a reușit să își găsească angajate, chiar dacă este sunat de o mulțime de femei care par, la început, interesate de serviciul oferit.

Prețul shaormei, una dintre cele mai populare mâncări de tip fast-food din România, a crescut în ultimii ani, iar unii români au calculat câte shaorme ar putea fi achiziționate dintr-un salariu minim pe economie.

Momentul impactului violent produs pe o șosea din Sibiu de tânărul drogat care furase o mașină a fost surprins în imagini de camera de bord a unui autoturism oprit în trafic de polițiști. Accidentul a stârnit controverse, iar apariția înregistrării a fost urmată de noi explicații ale autorităților.

Un studiu recent realizat în Austria arată că persoanele care au petrecut timp îndelungat în copilărie în spații albastre și verzi (aproape de ape ori parcuri și păduri) sunt mai conectate cu natura ca adulți și dezvoltă comportamente „pro-mediu”.

Autoritățile române au reușit cu greu să recupereze o mică parte din faimoasele tezaure monetare de aur furate din Sarmizegetusa Regia. Piesele pot fi găsite însă cu ușurință pe site-urile de vânzări, unde prețul lor este tot mai ridicat.