Povestea grafitului românesc, resursa strategică de la Baia de Fier. Cum a fost închisă singura mină din România
0Singura mină de grafit din România a funcționat timp de jumătate de secol, până în anii '90, dar recent, zăcământul mineral a revenit în atenție, fiind considerat o resursă naturală importantă care ar putea fi valorificată în anii următori.
România deține, la Baia de Fier, unul dintre cele mai importante zăcăminte de grafit din Uniunea Europeană, iar exploatarea mineralului a fost readusă în actualitate în ultimii ani, la peste două decenii de la închiderea fostei mine din Gorj.
În satul de la poalele Parângului, cu tradiție îndelungată în păstorit și în muncile forestiere, a funcționat timp de jumătate de secol și o mină de grafit.
Planuri pentru grafitul românesc
Recent, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că a semnat o hotărâre de guvern care permite României să exploateze zăcămintele de grafit din județul Gorj.
„Am semnat astăzi hotărârea de guvern prin care România primește licența de exploatare pentru grafitul de la Baia de Fier. Un mineral extrem de valoros, căutat în întreaga lume, rămâne în proprietatea României și va produce valoare economiei noastre”, declara, la 8 august, ministrul Economiei, pe pagina sa de Facebook.
Exploatarea zăcământului de grafit, aflat în administrarea Salrom (Societatea Națională a Sării), necesită o investiție estimată la 200 de milioane de euro, care ar include modernizarea infrastructurii și construirea unei uzine de procesare locale.
În 2024, Salrom anunța că a depus două cereri de finanțare pentru proiecte în valoare cumulată de aproape 450 de milioane de euro, care vizau valorificarea zăcămintelor naționale de grafit. România este, potrivit societății, printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii verzi.
„Primul proiect, pentru care se solicită suma de 198.306.135 de euro, se referă la extracția grafitului de calitate pentru baterii din arealul Baia de Fier și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei”, preciza Salrom.
Al doilea proiect, estimat la 250 de milioane de euro, urmărește valorificarea finală a șisturilor grafitoase într-un complex de procesare în care să se utilizeze tehnologii de ultimă generație.
Deși primul proiect, cel de exploatare a grafitului, a fost declarat strategic, statul român nu a găsit finanțare pentru acesta. „România a depus două proiecte la Comisia Europeană: unul a fost respins și unul aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice. Totuși, acesta nu a fost finanțat, ceea ce e foarte grav și reprezintă o preocupare pentru mine”, a declarat, recent, ministrul.
Mina de grafit din România a funcționat cinci decenii
Grafitul, utilizat în mod tradițional la creioane, lubrifianți solizi, în cărămizi și recipiente rezistente la temperaturi extreme, dar și în siderurgie, a devenit un mineral esențial în industria viitorului, în special în producția bateriilor de tip litiu-ion, a celor pentru parcuri solare și a unor componente electronice.
În România, singura mină de grafit a fost exploatată în perioada comunistă, în Munții Olteniei, la Baia de Fier.
Zăcămintele de grafit au fost identificate la sfârșitul secolului al XIX-lea de diferiți cercetători. În anii 1917 - 1918, în timp ce zona ajunsese sub ocupație militară germană, specialiștii germani au făcut cercetări la Baia de Fier, în căutarea resurselor de grafit, și propuneau exploatarea sa.
„Ca și zăcământul de grafit din pădurea Bavariei, la Passau, zăcământul de la Baia de Fier conține grafitul cu solzi, numitul Flinz și nu mai puțin și în stare amorfă. Starea aceasta în solzi Flinz face ca acest zăcământ să aibă o deosebită importanță în vederea fabricării creuzetelor de grafit. Și la Baia de Fier vine împreună cu aceleași minerale însoțitoare (cloropal, nontronit, caolin etc.), atât în grafitul tare, cât și în cel pământos”, arăta un document de arhivă.
După 1918, cercetările au fost reluate de specialiștii români.
„În Gorj se găsește grafit în regiunea Polovragilor, Valea Galbenului, pe Valea Oltețului (nord de Polovragi și Baia de Fier); în granit sunt prinse sinclinale de șisturi cristaline, în special filite cu cuiburi și lentile de grafit. Originea organică a acestui grafit este indiscutabilă”, arăta, în 1922, geologul Ion Macovei, de la Institutul Geologic al României.
Mina de grafit deschisă de Gheorghe Damaschin
În anii ‘30, statul român a instituit în regiunea Baia de Fier șapte perimetre de explorare, cu o suprafață de peste 6.000 de hectare, și a eliberat șapte permise exclusive de explorare pentru executarea lucrărilor, informa, în 1964, inginerul Gheorghe Damaschin, în Revista Minelor.
În 1945, Gheorghe Damaschin, împreună cu soția sa, care era chimistă, a deschis prima mină de grafit din România, la Baia de Fier, după ani de cercetări care au dus la identificarea complexului grafitos din Muntele Cătălinul. Câteva zeci de localnici munceau aici, însă mica exploatare minieră a fost naționalizată în 1948, iar pentru câțiva ani, fostul ei proprietar a fost trecut în rândul „dușmanilor poporului”.
În anii '50, producția de grafit a crescut treptat odată cu aducerea muncitorilor în zona de la poalele Parângului. O șosea a fost construită în anii ‘50 pe Valea Oltețului, care trecea peste complexul de grafit, iar lucrările miniere au luat amploare. În anii ‘80, câteva sute de mineri munceau la complexul din baia de Fier, pentru extragerea grafitului.
Mineralul era folosit în siderurgie și în realizarea cărămizilor refractare, însă din 1981 a primit o nouă întrebuințare: era purificat și folosit ca material pentru minele de creioane fabricate într-o fabrică din Sibiu. Mina de grafit a mai supraviețuit câțiva ani după Revoluția din 1989, iar în 1999 soarta ei a fost pecetluită de inundațiile care au devastat-o.
Se încarcă comentariile...
