Video Termocentrala Mintia, sfârșitul epocii cărbunelui. Transformarea spectaculoasă a „Stelei de pe Mureș”
0La trei ani de la privatizarea vechii termocentrale Mintia, unul dintre foștii mari producători de energie din România, lucrările de modernizare a complexului energetic au ajuns într-o fază avansată. În 2026, centrala ar putea produce din nou energie, din surse mai puțin poluante.
Ultimii aproape 700 de angajați ai vechii termocentrale Mintia au fost disponibilizați în vara anului 2021, când centrala energetică din vecinătatea Devei a fost oprită definitiv, după cinci decenii de activitate și mai multe luni de stagnare.
Cum s-a schimbat în trei ani fața Termocentralei Mintia
Între timp, în august 2022, Termocentrala Mintia a fost vândută de statul român, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat. Noii proprietari ai termocentralei au anunțat retehnologizarea acesteia și transformarea ei într-o termocentrală pe gaz, având o capacitate de producție de peste 1,7 GW de energie.
Investiția a fost estimată la peste 1,4 miliarde de euro, iar noii proprietari, Mass Global Energy Rom, s-au angajat să transforme „steaua de pe Mureș”, așa cum era numită termocentrala în anii de comunism, dintr-o centrală alimentată cu cărbune într-un complex energetic care va folosi tehnologia Siemens, de ultimă generație, și care va funcționa cu gaze naturale.
Între timp, înfățișarea vechii termocentrale s-a schimbat. Au fost păstrate clădirea principală a termocentralei, cele două mari turnuri de răcire a apei, ridicate pe malul Mureșului, dar și cele trei coșuri de fum construite în anii ‘70, cu o înălțime de peste 200 de metri fiecare.
Au fost desființate gospodăria de cărbune, gospodăria de păcură, gospodăria de ulei, stația de tratare chimică a apei, stația de tratare a condensatului principal și au fost demolate clădiri, anexe și instalații cuprinse pe o suprafață de zece hectare din curtea complexului. În locul lor sunt în șantier construcții ale noii centrale electrice pe gaz metan, care va ocupa o suprafață de aproximativ 7,5 hectare.
Potrivit proiectului, ea va fi echipată cu două turbine cu gaz (GTG) clasa H, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens.
Va mai fi dotată cu echipamente auxiliare pentru generatoare și echipamente de producție (pompe, conducte, cabluri, supape, echipamente de admisie a apei etc.). Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru tranziția către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Investitorii estimau că proiectul va genera aproximativ 700 de locuri de muncă.
Conducta de gaz, în șantier
Lucrările la noua termocentrală din Hunedoara se apropie de final, arătau recent reprezentanții Ministerului Energiei. În iunie 2025, fostul ministru Sebastian Burduja afirma că proiectul a ajuns la un stadiu de 75 la sută cu primul ciclu, iar la jumătatea anului 2026 întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata.
„În decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600 MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică și, în iulie 2026, aici vom avea toți cei 1.734 MW în producție”, declara fostul ministru al Energiei.
În paralel cu construcția termocentralei, au loc lucrări la magistrala de gaze naturale, realizată de Transgaz, care o va alimenta. Investiția, în valoare de peste 60 de milioane de euro, este susținută de Ministerul Energiei și vizează construcția conductei de transport gaze pe traseul Sântămăria Orlea – Mintia, având o lungime de aproximativ 60 de kilometri.
Ea va lega Termocentrala Mintia de magistrala de gaze naturale BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria). Lucrările la conducta de gaze sunt și ele în stadiu avansat, multe segmente ale conductei fiind conectate și îngropate. Ele ar putea fi finalizate în acest an, estima recent fostul ministru.
Vechea termocentrală Mintia, „steaua” stinsă a Mureșului
Retehnologizarea Termocentralei Mintia înseamnă nu doar readucerea ei în sistemul energetic național, ci și trecerea acesteia de la folosirea cărbunelui la materii mai puțin poluante.
Numită în trecut și „Steaua de pe Mureș”, datorită importanței sale pentru zona de vest a României, Termocentrala Mintia a fost una dintre puținele termocentrale din România care au funcționat având ca materie primă huila (cărbune cu capacitate calorică mai ridicată decât lignitul, dar cu costuri mai mari de exploatare), alături de termocentralele Paroșani (Valea Jiului), Iași, Suceava și Giurgiu.
În România, termocentralele Mintia și Paroșeni își bazau producția de energie electrică și termică pe cărbunele extras din bazinul carbonifer al Văii Jiului.
Termocentrala Paroșeni a fost construită în anii ‘50, iar până în 1964 aici au fost puse în funcțiune trei grupuri de câte 50 MW și un grup de 150 MW, ajungându-se la o putere instalată de 300 MW. La Termocentrala Mintia, la începutul anilor ‘70 au fost puse în funcțiune patru grupuri de 210 MW, iar între 1978–1980 alte două grupuri de 210 MW, ceea ce a dus la o putere instalată totală de 1.260 MW.
Cele două termocentrale echilibrau în anii ‘80 balanța energetică din zona de vest a României și asigurau, prin puterea instalată totală de 1.560 MW, între 10 și 12 la sută din energia electrică produsă atunci în România și peste un sfert din energia electrică produsă pe bază de cărbune.
Termocentrala Mintia, sursă de poluare
Presa din perioada comunistă menționa frecvent Termocentrala Mintia ca fiind „edificată la indicația și cu sprijinul direct al lui Nicolae Ceaușescu”, însă vechiul complex a stârnit adesea controverse.
O parte dintre construcțiile sale s-au suprapus, în anii ’60, peste monumentele sitului arheologic Micia – fostul orășel de la frontierele Imperiului Roman, din care s-au păstrat Amfiteatrul, templele, băile termale și mai multe edificii civile, parțial afectate de lucrările industriale și agricole.
Cărbunele folosit la Termocentrala Mintia a fost una dintre principalele surse de poluare din zona Devei, alături de fabrica de ciment de la Chișcădaga și combinatul siderurgic din Hunedoara.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, Termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al fostei unități energetice.
Haldele de steril și de cenușă, dar și cantitatea uriașă de cărbune ars au făcut ca Deva, aflată la mai puțin de zece kilometri de termocentrală, să fie considerată, la începutul anilor ’90, unul dintre cele mai poluate orașe din România.
Cei mai afectați erau locuitorii din împrejurimile termocentralei, expuși pulberilor de praf și substanțelor toxice provenite de la complexul energetic. Bolile respiratorii ale multor localnici erau puse pe seama poluării cauzate de termocentrală și de haldele acesteia.
Râul Mureș în zona Mintiei fusese și el efectat de reziduurile de la Mintia încă din anii ’70.
„Apa Mureşului, mai jos de barajul de la Mintia, este străjuită de numeroase grămezi în care zac zeci şi sute de tone de fier vechi. Se află aici – şi cine știe câte or mai fi sub nisipul şi nămolul adus de ape – cabine de maşini, roţi, piese care cândva făceau parte din instalaţii şi utilaje miniere, şuruburi, cabluri — unele din cupru şi aluminiu — o sumedenie de obiecte râvnite de orice magazin de specialitate. Unele provin tocmai din Valea Jiului, fiind aduse odată cu cărbunele energetic”, scria ziarul Scânteia Tineretului în 1978.
Sfârșitul epocii cărbunelui
Calitatea și mai ales insuficiența cărbunelui extras din Valea Jiului au fost adesea reclamate de oficialii termocentralei, încă din anii ’80 și până la închiderea acesteia, în 2021. În anii ‘80, peste zece milioane de tone extrase din minele Văii Jiului erau furnizate României, însă, chiar și așa, în timpul iernii, termocentrala aflată la mai puțin de 100 de kilometri de Petroșani continua să aibă probleme în lipsa materiilor prime.
„Facem un apel tovărășesc la mineri să ne ajute să ne facem stocul. N-am vrea cu niciun chip să mai ajungem ca anul trecut, când, uneori, puteam juca fotbal prin depozitul de cărbune și când am măturat platformele și am dus cărbunele cu roaba la cazane. Pentru asigurarea consumului termocentralei, care este de 12.000–14.000 de tone în 24 de ore, dispunem, deocamdată, de 148.000 de tone. Dar stocul (cel normal, desigur) ar trebui să ajungă pentru aproximativ o lună, deci e nevoie să fie de cel puțin 350.000 de tone”, declara un oficial al termocentralei în 1988.
Insuficiența cărbunelui a provocat frecvent întreruperi ale grupurilor energetice de la Mintia, mai ales iarna și tot mai adesea după 1990, când minele au intrat în procese de restructurare și închidere. Din acest motiv, mii de locuințe din Deva rămâneau în frig, iar începând din anii 2000 orașul a treptat renunțat la sistemul centralizat de încălzire asigurat prin conductele termocentralei.
În timp, necesarul de cărbune s-a redus, odată cu scăderea producției de energie. Instalarea electrofiltrelor și lucrările de ecologizare au contribuit la diminuarea poluării din jurul complexului. Totuși, în 2021, vechea termocentrală a ajuns într-un punct critic, din cauza lipsei de cărbune, a datoriilor acumulate, dar și a modului în care fusese gestionată în anii precedenți, ca parte a Complexului Energetic Hunedoara.
Fără aviz de mediu, fără fonduri pentru achiziția și transportul cărbunelui din Valea Jiului sau din import și fără o alimentare constantă cu huilă din minele aflate în închidere, „Steaua de pe Mureș” a fost închisă definitiv în vara anului 2021, urmând să lase loc noii termocentrale pe gaz.
Se încarcă comentariile...
