Efectele măsurilor anti-fumat în spații deschise. „Clujul respiră aer curat, că nu mai fumează Ghiță în stația de troleu”
0Autoritățile din Cluj-Napoca au dat primele sancțiuni celor care au fumat în spații deschise, unde reglementările locale interzic acest obicei. Măsurile anti-fumat din Cluj-Napoca au inspirat alte administrații, dar stârnesc și controverse.
Din luna august, odată cu intrarea în vigoare a unei hotărâri de consiliu local, Cluj-Napoca a devenit primul oraș din România unde fumatul în parcurile publice, în bazele sportive și în stațiile de transport în comun a fost interzis și este pedepsit cu amenzi de până la 500 de lei, aplicate de polițiștii locali.
Mai multe restricții pentru fumători
Fumul de țigară contribuie la poluarea aerului, afectând calitatea aerului respirabil, iar expunerea la fumul de tutun secundar și la aerosolii secundari este deosebit de periculoasă, în special pentru copii și adolescenți, explicau reprezentanții primăriei.
„Fumatul este un comportament nesănătos care poate influența negativ percepția tinerilor asupra unui stil de viață sănătos. Fumul de tutun poate fi extrem de neplăcut și deranjant pentru cetățeni, mai ales în spațiile deschise, dar aglomerate, precum stațiile de autobuz sau tramvai sau în parcuri și baze sportive unde cetățenii ies pentru recreere și activități fizice/sportive și unde aerul curat este esențial. Mucurile de țigară sunt un tip de deșeu foarte frecvent în locurile publice, iar în bazele sportive și parcuri pot reprezenta o problemă de curățenie”, arăta administrația locală din Cluj-Napoca, în referatul hotărârii de Consiliul Local.
Autoritățile din Cluj-Napoca au amenajat unele zone destinate fumătorilor și au amplasat panouri de informare cu privire la interzicerea fumatului în parcurile și bazele sportive din municipiu.
Iași urmează exemplul orașului Cluj-Napoca
Măsurile luate în municipiul Cluj-Napoca au inspirat și alte administrații locale.
În 19 august, Primăria municipiului Iași a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Consiliu Local care vizează restricționarea fumatului și a utilizării mijloacelor alternative, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit, în mai multe spații publice din oraș.
„Potrivit proiectului, fumatul va fi complet interzis în stațiile de transport public, parcurile de joacă pentru copii și bazele sportive. În zonele de agrement, precum parcurile și ștrandurile, fumatul va fi permis doar în spații special amenajate, care urmează să fie semnalizate corespunzător în termen de 60 de zile de la adoptarea hotărârii”, au transmis reprezentanții Primăriei municipiului Iași.
Noua hotărâre de consiliu local ar putea fi votată în următoarele săptămâni, urmând să intre în vigoare la 60 de zile după adoptare.
Controversele reglementărilor anti-fumat
Interzicerea fumatului în mai multe spații publice în aer liber din Cluj-Napoca și Iași a stârnit numeroase reacții pe rețelele de socializare, mai ales după ce au fost aplicate primele amenzi fumătorilor care au încălcat dispoziția.
Unii români consideră că interzicerea fumatului în stațiile de autobuz și locurile de joacă este o idee bună, însă nu sunt de acord cu sancționarea celor care fumează în parcuri.
„Parcul este un loc de relaxare și pentru adulți și nu e ca și cum ar fi puhoi de lume fix pe banca aleasă la întâmplare, unde îți aprinzi tu o țigară”, susține un localnic pe platforma online Reddit.
Alții spun că măsura ar fi trebuit luată mai demult, pentru că fumul altora era deranjant.
„Nu îmi convenea să alerg prin parc și să fiu nevoit să inhalez fumul de țigară care se simțea adesea. Același lucru se întâmplă și dacă vreau să iau o pizza pe terasă. De ce să înghit și fumul celorlalți?”, afirmă un alt clujean.
Alți români au comentat ironic măsurile luate de municipalitate.
„Clujul respiră aer curat. Nu de la trafic, nu de la șantiere, nu de la termoficare pe cărbune… ci pentru că nu mai fumează Ghiță în stația de troleu. Deci, dacă plătești 700 de euro chirie pe o garsonieră cu mucegai, măcar ai garanția că atunci când ieși pe balcon nu-ți intră fum de țigară în cameră, ci doar praf de la șantier”, a scris un localnic pe pagina de Facebook a municipiului Cluj-Napoca.
Ieșenii dezbat reglementările anti-fumat
Anunțul primăriei din Iași a generat, de asemenea, dezbateri. Unii localnici au acuzat administrația locală că pregătește o decizie abuzivă.
„Dacă vă pasă cu adevărat de sănătatea copiilor, ar trebui să alocați bani și personal pentru curățarea și igienizarea parcurilor de joacă, nu doar în panouri cu Fumatul interzis”, a transmis un ieșean pe Facebook.
Alt locuitor a atras atenția că unii angajați ai primăriei ar trebui, la rândul lor, sancționați pentru fumat.
„La una dintre intrările în Primărie, dimineața se adună polițiști și funcționari la țigară, iar asta umple holul de fum. Cetățenii trebuie să facă slalom printre ei cu bucuria de a inhala emanațiile toxice din plămânii acestora”, a scris acesta.
Alți ieșeni consideră că o astfel de reglementare este benefică.
„De ce să fie obligați cei care nu fumează să înghită fumul de țigară în stația de autobuz sau în parcurile de copii? Sunt copii în stație la autobuz și persoane care nu fumează. Să fumeze acasă cei care doresc asta”, afirmă un alt localnic.
Aproape un sfert dintre români fumează
Totuși, ideea este văzută de unii ca fiind aproape imposibil de aplicat.
„O țigară durează 3-5 minute. Ar trebui să existe permanent cineva în aceste spații care să vâneze fumătorii, ceea ce știm că nu este posibil. Apoi să nu uităm că încă există instituții publice în care se fumează în continuare, chiar și în birouri”, adaugă acesta.
Alții cred, însă, că o legislație mai strictă anti-fumat ar putea avea beneficii în scăderea numărului fumătorilor.
„Ar trebui aplicate legile care există deja pentru fumatul în spațiile publice. La noi nu se respectă aproape nimic, iar mulți fumători au impresia că li se cuvine să fumeze oriunde vor. În România se fumează ridicol de mult, peste tot și oricând, iar ceilalți trebuie să suporte”, crede acesta.
În România sunt circa cinci milioane de fumători, arată statisticile prezentate în ultimii ani de instituțiile europene. Mulți dintre ei au fost atrași de acest viciu încă din perioada adolescenței, din cauza anturajului.
„Când am început liceul, îi puteam număra pe degetele de la o mână pe colegii fumători. Când am terminat liceul, la fel îi puteam număra pe cei care mai rămăseseră nefumători”, își amintește un tânăr.
Alți români susțin însă că după perioada adolescenței au reușit să renunțe la țigări, după ce și-au schimbat anturajul.
Se încarcă comentariile...
