Articole scrise de Daniel Guţă

Una dintre cele mai faimoase revolte din istoria românilor a izbucnit în urmă cu 240 de ani în satul Curechiu din Hunedoara. Locul din Munții Metaliferi a păstrat amintirea Răscoalei iobagilor conduși de Horea, Cloșca și Crișan.

Un bărbat în vârstă de 88 de ani, dat dispărut de familie, a fost găsit de polițiști după ce și-a petrecut noaptea rătăcind pe malul râului Crișul Alb din Hunedoara. Un câine i-ar fi salvat viața.

Un muncitor din Sri Lanka a trecut printr-o experiență dramatică, la scurt timp după sosirea în Deva. A fost, împreună cu un român, victima unui grup de infractori, în timp ce se plimba prin Deva.

Rămășițele lucrărilor ample realizate de romani pe Dunăre, în timpul pregătirilor de război cu dacii, au fost descoperite în cele mai „sensibile” locuri de pe cursul fluviului, la Porțile de Fier. Apele au înghițit însă cea mai mare parte a vestigiilor antice.

Ploile abundente din regiunea spaniolă Valencia au produs inundații catastrofale, iar aproape 100 de oameni au murit. Recunoștința cu care spaniolii au întâmpinat ploile așteptate să încheie o perioadă îndelungată de secetă s-a transformat într-un coșmar.

Autostrăzile nu au ajuns în ținuturile Maramureșului din nordul României, însă de-a lungul timpului aici au găsit găzduire personalități, ca regele Charles al Marii Britanii, încântate de arhitectura tradițională și de frumusețile locurilor „unde se agață harta României în cui”.

Munții Carpați au rămas unul dintre cele mai sălbatice ținuturi din Europa, iar carnivore ca râsul, ursul și lupul, aproape dispărute în alte țări de pe continent se regăsesc aici, cu populații stabile.

Flăcările au cuprins suprafețe mari din pădurile din Munții Poiana Ruscă, în Hunedoara, iar zeci de oameni au fost mobilizați pentru stingerea lor.

Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 84 de kilometri, au fost construite în istoria de 170 de ani a căilor ferate din România. În ultimele trei decenii, doar patru tuneluri noi au mai fost inaugurate.

Câteva așezări pastorale din Carpați, localitățile din ținutul lui „Dracula” ori din vecinătatea mănăstirilor medievale din nordul Moldovei și satele de pescari din Delta Dunării au devenit primele sate turistice ale României comuniste, într-un plan menit să stimuleze turismul în zona ruralǎ.

Povestea unei tinere care s-a mutat din București în Cluj-Napoca, iar după trei ani petrecuți în orașul transilvan spune că iubitul său a rămas singurul motiv care o mai ține aici, a stârnit controverse pe rețelele de socializare.

La începutul secolului XX, stațiunile de pe Valea Prahovei, atunci mult mai reduse ca dimensiuni și dezvoltare ca în prezent, au devenit unele dintre cele mai atractive zone de agrement din România. Povestea lor a început odată cu cea a primei căi ferate transcarpatice din România.

Mesajul unui român care acuză poluarea aerului din anumite locuri din București, susținând că doar banii i-ar putea ține pe oameni în Capitală, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare.

Un sat din Hunedoara devenise faimos la începutul secolului XX pentru nucile cultivate de localnici. În Sibișel, nucile au mai puțină căutare în prezent, însă dealurile sale sunt împânzite de vestigii antice și medievale.

Descoperirile arheologice din Ulpia Traiana Sarmizegetusa arată un fapt mai puțin obișnuit. Orașul ridicat de împăratul Traian după războaiele daco-romane era plin de temple, închinate către numeroase zeități, cele mai stranii fiind dedicate zeilor palmirieni.

Teoria calendarului dacic cu 360 de zile, descoperit în Sarmizegetusa Regia, a fost popularizată în anii '60, de arheologul Hadrian Daicoviciu, dar s-a dovedit a fi eronată. Mulți români au continuat să rămână convinși că în capitala dacilor, se găsea un astfel de instrument de măsurare a timpului.

Experiența relatată de un angajator român în căutare de muncitoare a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Antreprenorul s-a plâns că nu a reușit să își găsească angajate, chiar dacă este sunat de o mulțime de femei care par, la început, interesate de serviciul oferit.

Prețul shaormei, una dintre cele mai populare mâncări de tip fast-food din România, a crescut în ultimii ani, iar unii români au calculat câte shaorme ar putea fi achiziționate dintr-un salariu minim pe economie.

Momentul impactului violent produs pe o șosea din Sibiu de tânărul drogat care furase o mașină a fost surprins în imagini de camera de bord a unui autoturism oprit în trafic de polițiști. Accidentul a stârnit controverse, iar apariția înregistrării a fost urmată de noi explicații ale autorităților.

Un studiu recent realizat în Austria arată că persoanele care au petrecut timp îndelungat în copilărie în spații albastre și verzi (aproape de ape ori parcuri și păduri) sunt mai conectate cu natura ca adulți și dezvoltă comportamente „pro-mediu”.

Autoritățile române au reușit cu greu să recupereze o mică parte din faimoasele tezaure monetare de aur furate din Sarmizegetusa Regia. Piesele pot fi găsite însă cu ușurință pe site-urile de vânzări, unde prețul lor este tot mai ridicat.

Viaductul Boița din Autostrada Sibiu - Pitești se numără printre lucrările de artă spectaculoase aflate în construcție pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești, arată imaginile publicate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov de pe șantier.

S-au împlinit 25 de ani de la ridicarea Schitului Straja din Munții Vâlcan, biserica de lemn în jurul căreia s-a dezvoltat stațiunea montană Straja. O întâmplare neobișnuită a schimbat soarta așezării.

Nicolae Ceaușescu avea rezervate vile de protocol în locuri atractive din mai multe județe din România, însă destinațiile sale favorite pentru petrecerea timpului liber s-au aflat pe malul Lacului Snagov și în stațiunea Neptun.

Un tânăr din județul Hunedoara a fost arestat preventiv în urma unor percheziții efectuate la domiciliul său de ofițerii DIICOT. Bărbatul cultivase peste 80 de plante de cannabis și, de asemenea, este acuzat de trafic de substanțe interzise.

Cazul șoferilor care au acuzat Poliția Română că i-a folosit pe post de „scuturi umane”, pentru a opri un tânăr drogat a stârnit controverse. Pe blogul său, jurnalistul Vlad Petreanu reclamă modul în care polițiștii au acționat, acuzându-i că s-au pus mai presus de cetățeni.

Șoferul de 17 ani care, miercuri seara, a produs accidentul cumplit de pe Drumul Național 66, în urma căruia el și un coleg de-al său au decedat, iar alți 19 oameni au fost răniți, se urcase fără a avea permis la volanul unei mașini furate, arată primele cercetări.

Satul Măgureni din Munții Șureanu rămăsese pustiu în anii 2000, înainte ca un schit să fie ridicat aici, în apropiere de Vârful Godeanu - numit și muntele sfânt al dacilor. Așezarea este căutată însă de tot mai mulți turiști, fiind traversată de Via Transilvanica.

Povestea drumurilor care traversau Munții Carpați a început acum două milenii. Primele căi de comunicație datează din vremea războaielor daco-romane. Cu timpul, au fost transformate în șosele moderne, iar în anii următori ar putea fi concurate de prima autostradă transcarpatică din România.

Unul dintre cele mai riscante drumuri montane din România a intrat în șantier. Șoseaua de 25 de kilometri, care va fi modernizată după cinci decenii, urcă pe valea Râului Mare până la Barajul Gura Apelor din Retezat, aflat la circa 1.000 de metri altitudine.

Mai puțin populare decât Valea Prahovei, cele mai „înalte” stațiuni montane din România, aflate în Munții Parâng, și-au dezvoltat în ultimii ani infrastructura și serviciile oferite turiștilor și au devenit mai accesibile, odată cu modernizarea șoselelor.

Au trecut două decenii de la atacul mafiot asupra unei benzinării din județul Hunedoara, în urma căruia un tânăr a murit.

Râul Cerna din Hunedoara formează cele mai spectaculoase chei din Munții Poiana Ruscă, însă oamenii au contribuit la poluarea rezervației, cu gunoaie, chiar într-unul dintre cele mai admirate locuri străbătute de ape.