Articole scrise de LARICS

O întrebare care se pune acum, mai puțin în mod public, mai mult în culise, este dacă nu cumva poate va mai izbucni în curând un război în Europa, în Caucazul de Sud. Mai precis, între Azerbaidjan, cu tot suportul direct și indirect al Turciei (și, parțial, al Federației Ruse), și Armenia.

Putem considera fără să greșim că „Doctrina Orban” a apărut în primul rând în siajul politicii interne promovate de prim-ministrul în exercițiu. Acesta fiind centrată pe o combinație de elemente puternic naționaliste, conservatoare și populiste.

NATO definește doctrina ca principiile fundamentale după care forțele militare își ghidează acțiunile în sprijinul realizării obiectivelor. Doctrina de securitate față de doctrina militară, consider că este mult mai mult decât atât.

Pe 11 februarie 2024, Republica Islamică a aniversat 45 de ani de la revoluția care a dus la prăbușirea dinastiei Pahlavi și a regimului imperial al Iranului.

„Shah raft” („Șahul a plecat”) – acesta era titlul de acum 45 de ani de pe prima pagină a ziarelor Kayhan și Ettela’at. La câteva minute după ce anunțul a fost făcut și la postul public de radio, un număr impresionant de oameni a ieșit pe străzile din Teheran.

Pe data de 08 februarie, Vladimir Putin a acordat un interviu jurnalistului american Tucker Carlson.

Pe 18 ianuarie 2024, ministrul de Afaceri Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a susținut tradiționalul discurs despre politica externă a Rusiei din anul precedent.

Sancțiunile au devenit în ultimele decenii instrumentele cele mai folosite de către guvernele occidentale pentru a răspunde unui anume tip de provocări externe. Acestea pot include interdicții de călătorie, înghețare a activelor, embargouri asupra armelor și restricții comerciale.

În octombrie 2023, a fost propusă în formă de proiect Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni 2023-2026. Este foarte binevenită, este lăudabil că există, la fel ca și cea dintre anii 2017-2020, și abordează multe chestiuni foarte importante și bune.

Președintele fondator al Fundației Universitare a Mării Negre, Mircea Malița, a trecut la Domnul la 21 mai 2018.

Prezentăm mai jos discuția purtată de profesorul universitar Dan Dungaciu cu realizatorul Ianna Ioniţă de la RRA în cadrul emisiunii „Agenda globală” (8 ianuarie 2024, ora 22:30).

De curând, în urma apariției în presa internațională a unui articol despre o cercetare genetică făcută pe populații străvechi din zona balcanică, au apărut diferite articole în presa bulgară, sârbească și ungară cu titluri bombastice care subliniază cu toate faptul că românii ar avea...

În urma faptului că recenta contraofensivă ucraineană nu a mers deloc așa cum trebuia, iar multiple semnale arată că Federația Rusă se pregătește de atacuri reînnoite și pe teren, dar și de o campanie chiar și mai intensă din punctul de vedere al războiului informațional, propagandă și...

Fenomenul cel mai important care se petrece acum în spațiul sovietic este dispariția identității sovietice.

În toiul resurecției dezbaterilor despre statutul Mitropoliei Basarabiei în R. Moldova și eventuale anunțuri de integrare a Mitropoliei Moldovei (BORusă) în cadrul BOR, merită să facem o serie de precizări introductive și generale asupra subiectului.

Săptămâna trecută a apărut știrea conform căreia Ucraina tipărește manuale de „limba moldovenească”, deși tocmai promisese României că o va interzice.

În fața războiului din Orientul Mijlociu declanșat de atacul terorist al Hamas, la nivel internațional statele s-au văzut din nou puse în fața unei alegeri, la nivel intern societățile s-au văzut și ele puse în fața unei alegeri, la nivel individual și cetățenii se văd puși în fața unei alegeri.

În cadrul acestei cercetări LARICS este analizată propagarea dezinformărilor prin intermediul rețelelor de socializare.

În contextul evoluțiilor tragice generate de atacurile teroriste antiisraeliene fără precedent ale grupării Hamas din Fâșia Gaza, prezentăm în continuare partea a doua a unui articol dedicat problematicii terorismului.

În contextul evoluțiilor tragice generate de atacurile teroriste antiisraeliene fără precedent ale grupării Hamas din Fâșia Gaza, prezentăm în continuare prima parte a unui articol dedicat problematicii terorismului (tip de personalitate și profil).

În aceste zile care au urmat atacului terorist al Hamas în Israel, una dintre cele mai energice voci în sprijinul palestinienilor a fost cea a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Deloc de mirare și nu atât de vehement pe cât a fost alte dăți.

Ierusalimul este în centrul atenției internaționale de aproape un secol, iar când plăcile tectonice ale religiilor și culturilor reunite în acest oraș se mișcă, efectele acestor cutremure sunt resimțite de creștinii, evreii și musulmanii din întreaga lume.

Acum un an, într-o analiză publicată pe site-ul LARICS, denumită „Afganistanul” societății noastre – între ideologie și crizele care vor mai veni, subliniam pericolele ce pot apărea la adresa societăților noastre occidentale.

Continuăm astăzi analiza intervenției franceze în Africa, insistând pe confruntarea franco-rusă de pe teren.

Continuăm astăzi analiza practicilor neo-coloniale franceze în Africa, după ce, în prima parte a materialului nostru am vorbit pe larg despre esența acestor practici, evoluții concret sau perspectiva pan-africană.

În contextul problemelor generate de importul de cereale ucrainene pentru România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, strategia de acum a reprezentanților României și ai Kievului pare trasă la indigo după strategia cu adâncirea Canalului Bâstroe din primăvară...

După nouă ani în care trupele militare franceze au acționat în cadrul operațiunii Barkhane în Mali, împotriva mișcărilor islamiste, pe 15 august 2022 s-au retras și ultimii soldați francezi din regiunea Sahel.

Toby Walsh, în exercițiul său de imaginație, afirma că „în anul 2062 va fi o mare provocare să îți asiguri spațiul privat de care ai nevoie.

Zilele trecute, pe 30 august, s-au împlinit 83 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena. Sunt din ce în ce mai puțini oameni care au trăit acele momente dramatice sub ocupație, dar oare trauma dintr-o comunitate se termină odată cu ultimii supraviețuitori ai evenimentelor traumatizante?

Ion I. C. Brătianu, unul din marii lideri politici ai românilor, al cărui nume îl poartă Institutul de Științe Politice al Academiei Române, ar fi declarat după anul 1920, că politica externă a României „trebuie să aibă întotdeauna în vedere Rusia” și intențiile sale.

De curând, mai exact vineri, 18 august, a avut loc o întâlnire importantă între prim-ministrul României și prim-ministrul Ucrainei, acesta din urmă efectuând o vizită la București.

Orice articol despre Julius Robert Oppenheimer (sau despre orice personaj al istoriei cu un asemenea impact asupra generațiilor viitoare) ar trebui să aibă o cronologie naturală.

În data de 8 septembrie 2017, secretarul de stat Levente Magyar de la Ministerul de Externe și de Comerț al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, pentru a-i comunica că Ungaria nu va sprijini aderarea României la OCDE.