Gigacaloria ne arde la buzunare. Cât ne va costa factura la căldură iarna aceasta

Facturile pe care le vor plăti românii la iarnă pentru căldură vor varia de la oraş la oraş, în funcţie de subvenţiile acordate de primării, dar şi de preţul gigacaloriei stabilit de societăţile de termoficare.

Un studiu realizat de Uniunea Europeană, în 2004, arată că încălzirea cu centrale electrotermice, de tip CET, este cea mai rentabilă pentru zona urbană. Avantajul acestui sistem este că se economisesc circa 30% din combustibilul consumat, reducându-se consumul de gaze. În acest timp, majoritatea administraţiilor locale din România acuză că astfel de centrale atrag pierderi, motiv pentru care sunt necesare subvenţiile. Specialiştii spun că preţul gigacaloriei nu ar trebui să depăşească 100 de lei. În realitate, tariful variază, ajungând la maximul de 387 de lei. În unele oraşe, locuitorii au renunţat complet la sistemul centralizat şi au ales centralele de apartament.

Bucureşti. Municipalitatea a decis ca şi anul acesta să suporte subvenţia pentru căldură, astfel încât agentul termic plătit de bucureşteni să fie de 169,88 de lei pe gigacalorie, preţul de furnizare fiind de 337,80 de lei.
De ieri, Regia Autonomă de Distribuţia a Energiei Termice (RADET) Bucureşti a început probele la cald.
Iaşi. Societatea care administrează termoficarea la Iaşi, Dalkia Termo Iaşi, a anunţat oficial că tariful pentru o gigacalorie în iarna aceasta este de 265 de lei, tariful de furnizare fiind de 306 lei.

Focşani. Preţul gigacaloriei plătit de populaţie este de 240 de lei, la acelaşi nivel cu cel de iarna trecută. În oraş nu s-a început furnizarea căldurii întrucât societatea de termoficare are datorii de 11 milioane de lei la distribuitorul de gaze, care a închis conducta pe data de 1 iulie. De atunci, în Focşani nu este nici apă caldă, iar autorităţile aşteaptă bani de la Guvern pentru deblocarea situaţiei. Costul de producţie al gigacaloriei este de 390 de lei în Focşani, diferenţa fiind suportată de la bugetul local.

Suceava. Locuitorii municipiului Suceava plătesc 185 de lei pe gigacalorie, furnizarea încălzirii fiind asigurată de S.C. Termica S.A., societate aflată în insolvenţă, al cărei unic acţionar este Consiliului Local. Preţul de furnizare a agentului termic este de 297 de lei, diferenţa fiind suportată de municipalitate. Din noiembrie, agentul termic ar urma să fie asigurat de o nouă centrală pe biomasă şi gaze naturale, construită de S.C. Bioenergy Suceava SRL.

Constanţa. Constanţa a plătit ani la rând cea mai scumpă factură la încălzire din ţară, cu un preţ al gigacaloriei de 358,54 lei. Preţul uriaş este plătit din 2011, când municipalitatea a decis ca tariful gigacaloriei să fie suportat integral de populaţie, iar subvenţia să fie acordată doar celor cu venituri sub pragul de 1.800 lei pentru o persoană singură şi de 1.500 lei pentru o familie. Pentru anul acesta, gigacaloria se anunţă la acelaşi cost, dar subvenţiile nu se ştie cum vor fi acordate. „S-a schimbat legea, aşteptăm normele de aplicare. Deocamdată nu primim dosare pentru ajutoarele la încălzire“, explică reprezentanţii Primăriei.

Tulcea. În ultimii patru ani, preţul facturat populaţiei, de 150 de lei pe gigacalorie, nu a fost majorat. Primăria a acoperit, din bugetul local, ajutorul financiar acordat populaţiei şi a menţinut, practic, aceleaşi facturi la căldură pentru tulceni. Lucrurile nu vor rămâne la fel în acest sezon rece: în luna octombrie, cu o singură zi înainte ca tulcenii să beneficieze de căldură de la calorifere, Consiliul Local va discuta majorarea preţului, când se preconizează o majorare de 10% pe fondul scumpirii gazului. Preţul de furnizare al agentului termic în Tulcea este de 305 lei.

Craiova. Municipalitatea a redus anul acesta preţul gigacaloriei cu 8,57%. Regia Locală Termoficare SA livrează energie termică unui număr de 65.836 de apartamente branşate, preţul plătit de populaţie fiind de 194,08 lei.

Sibiu. Cea mai mare parte a populaţiei are montate centrale termice de apartament, şi doar aproximativ 800 de apartamente mai sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire. Locatarii acestora au căldură începând cu data de 20 septembrie, şi plătesc pentru gigacalorie acelaşi preţ ca şi anul trecut, respectiv 265,3 lei pentru o gigacalorie. Primăria suportă restul până la preţul de producţie, care este de aproximativ 360 de lei pentru o gigacalorie.

Braşov. Adunarea Generală a Acţionarilor Tetkron a luat decizia ca preţul gigacaloriei pentru populaţie, dar şi pentru agenţii economici racordaţi la sistemul centralizat să rămână la 170 de lei. Viceprimarul Răzvan Popa a precizat că preţul a putut fi menţinut, întrucât în sistemul de termoficare s-au făcut numeroase investiţii, care au redus radical pierderile. La Braşov mai sunt racordate la sistemul centralizat aproximativ 17.000 de apartamente. Estimările arată că pentru un apartament cu două camere se va plăti între 150 şi 200 de lei pe lună pentru agentul termic. Pentru o locuinţă cu trei camera căldura va costa între 250 şi 350 de lei. Costurile mai mici sunt pentru blocurile isolate termic. 

În mod normal Tetkron porneşte căldura în 15 octombrie, dar având în vedere temperaturile scăzute, reprezentanţii instituţiei spun că pot oferi agent termic şi mai devreme dacă vor exista solicitări de la Asociaţiile de Proprietari. 

Venitul maxim pentru care se acordă ajutor de încălzire este de 786 de lei/membru de familie, iar pentru persoanele singure de 1.082 de lei. Pentru familiile care locuiesc în case încălzite cu gaz sau cu lemne, venitul maxim pentru care se acordă subvenţia este de 615 lei pe membru de familie. Valoarea compensării lunare este cuprinsă între 262 de lei şi 19 lei, pentru locuinţele încălzite cu gaze naturale şi între 54 de lei şi 16 lei, pentru cele încălzite cu lemne.

Nu va beneficia de acest sprijin oricine deţine, spre exemplu, utilaje agricole, clădiri sau spaţii în afară de locul de domiciuliu, vii, livezi sau peste trei bovine, peste cinci porcine, mai mult de 20 de ovine sau caprine, ori peste 15 familii de albine.

Reşiţa. Preţul de producţie al gigacaloriei pentru reşedinţa judeţului Caraş-Severin este de 430 de lei, iar preţul plătit de consumatori va fi de 387 de lei pe gigacalorie, diferenţa fiind subvenţionată. Chiar şi cu subvenţii, preţul gigacaloriei la consumator, în Reşiţa, este cel mai mare din ţară, conform unei statistici realizate în această vară de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Preţul de producţie al gigacaloriei nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, iar motivul pentru care reşiţenii plătesc atât de mult este scăderea subvenţiilor.

Timişoara. Preţul de producţie este de 325 de lei, iar pe factura consumatorilor gigacaloria va apărea cu un preţ de 252 de lei, diferenţa de 73 de lei fiind acoperită de autorităţile locale, prin subvenţii. În Timişoara sunt aproximativ 75.000 de abonaţi la sistemul centralizat de încălzire.

Ploieşti. După ani buni în care ploieştenii au plătit printre cele mai mici preţuri la gigacalorie, în condiţiile unei subvenţii consistente suportate de municipalitate, din sezonul rece 2013-2014 vor plăti un tarif cu 43% mai mare. Din primăvară, consilierii locali au aprobat, la cererea operatorului Dalkia TermoPrahova, o majorare a tarifului de producţie al unei gigacalorii de la 244 la 275 de lei, însă creşterea a fost dublată de o micşorare a subvenţiei suportată de municipalitate, de numai 44 de lei, faţă de 84 de lei. Astfel, dacă iarna trecută, preţul gigacaloriei plătit de ploieşteni pentru apa caldă menajeră şi energie termică era de 160 de lei, în această iarnă vor plăti 231 de lei, adică mai mult cu aproximativ 43%. Scumpirile s-au resimţit ca atare în facturi, încă din vară, prin preţurile la apa caldă din facturile la întreţinere.

Cluj-Napoca. Preţul gigacaloriei nu se va majora nici în acest an la Cluj-Napoca. Preţul gigacaloriei facturat populaţiei este de 165 de lei, iar municipalitatea clujeană acoperă 54% din costul acesteia, al cărui preţ întreg este de 354 lei. Circa 80.000 de clujeni mai sunt racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Regia de Termoficare Cluj-Napoca a dat deja drumul la căldură din 27 septembrie.

În oraşe ca Bistriţa, Alba-Iulia, Satu Mare, Slobozia şi Slatina s-a renunţat complet la sistemul centralizat de încălzire. 

Părerea specialistului

Comisia Europeană a emis, în urmă cu aproape 10 ani, Directiva 8 care spune că se recomandă tuturor ţărilor să dezvolte reţeaua de cogenerare la nivelul oraşelor mari. Cogenerarea este sistemul de generare de energie complexă, de tipul CET prin care se produce atât energie termică, cât şi electrică. Avantajul acestui sistem, au ajuns la concluzie europenii, este că se economiseşte circa 30% din combustibilul consumat, deci se reduce consumul de gaze. Acest lucru trebuia să ducă la un preţ al gigacaloriei, la nivelul României, de 100 de lei, fără subvenţie.

„Problema este că administraţiile puternic politizate din România au lansat teoria utilajelor depăşite din CET-uri, fără însă să precizeze cuantumul pierderii acestora. De asemenea, aceleaşi administraţii au lansat teoria reţelelor strecurătoare unde sunt pierderi mari, fără să precizeze care sunt. Deşi s-a terminat contorizarea integrală a sistemului de producţie şi distribuţie şi se ştie exact, se păstrează secret cât se pierde la producţie, cât pe reţeaua de apă caldă, cât se pierde zilnic, lunar, anual şi aşa mai departe“, explică Tudor Popescu, specialist în termoficare.

Popescu este de părere că se preferă doar rezolvarea financiară care conduce la depăşirea CET-urilor justificând subvenţia. Subvenţia se aprobă de consiliile primăriilor pe baza cheltuielilor calculate de societăţile de termoficare.

Vă mai recomandăm:

Facturarea individuală pentru plata căldurii, o soluţie de creştere a încasărilor

Factură de coşmar la încălzire. Un ieşean are de plătit 2.965 de lei pentru apa caldă şi căldura consumate în ianuarie 2013