Preţul gigacaloriei plătit de bucureşteni: 170 de lei. Cât au plătit oamenii în funcţie de apartament şi când va fuziona RADET cu ELCEN

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preţul pe care bucureşteanul îl va plăti la întreţinere pentru căldură furnizată de RADET va fi acelaşi cu cel de anul trecut. În ciuda emoţiilor oamenilor, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a confirmat plătirea subvenţiilor şi în această iarnă. adevărul vă prezintă cât au plătit oamenii în medie, în funcţie mărimea apartamentului.

Aşa cum se întâmplă în fiecare an, emoţia care intră în casa fiecărui bucureştean o dată cu răcirea vremii este că preţul gigacaloriei va creşte şi că se va trezi cu facturi uriaşe la întreţinere. Primarul Sorin Oprescu a declarat, însă, luni seară, că subvenţia plătită de municipalitate, de circa 340 de lei, va fi achitată şi în acest an, motiv pentru care bucureştenii nu vor plăti mai mult de 170 de lei pe gigacalorie.

„Doar dacă nu se duce undeva la 500 gigacaloria, atunci nu mai pot să suport, nu mai am de unde. Dar chiar şi dacă va creşte preţul curentului, nu fac altceva decât să suport, exact cum am făcut-o de cinci ani de zile, de la 170 la 340”, a precizat Oprescu.

Anul trecut, bucureştenii au tras o sperietură zdravănă, încă din primele zile de frig. Pe 3 octombrie 2012, primarul general declara că cei care au venituri de peste 2.500 de lei pe cap de familie ar putea să plătească 328 de lei gigacaloria. Măsura urma să fie luată din lipsa fondurilor necesare în bugetul municipalităţii. „Nu mai am cum să subvenţionez şi sunt mulţi amărâţi care nu au bani. Am cerut de patru ani - să văd acum dacă se concretizează - o listă cu veniturile de la ANAF şi dacă venitul e mai mare de 20-25 de milioane pe cap de familie să pot să-i pun să plătească 328, cât e acuma gigacaloria la Bucureşti. De ce? Ca să pot să măresc paleta ălora care nu au bani. Nu e politic, e grija faţă de oameni”, spunea atunci Oprescu. Cu toate că declaraţia a creat controverse puternice, creşterea anunţată nu a mai avut loc, iar bucureştenii au plătit acelaşi preţ: 170 de lei.

Povestea subvenţiei la căldură. Fuziunea RADET cu ELCEN, în fază de proiect

În cursul anului 2011, Guvernul a hotărât eliminarea subvenţiei acoperite de la bugetul de stat pentru energia termică, lăsând la latitudinea primăriilor modalităţile de alocare a subvenţiilor din bugetele locale. La sfârşitul lunii iulie 2011, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat creşterea preţului plătit de locuitori pentru gigacalorie de la 124 lei la 169,88 lei cu TVA.

Apoi, anul trecut, pe 13 septembrie 2012, Guvernul a decis anularea datoriilor acumulate de RADET faţă de ELCEN, urmând ca cele două unităţi să fie unificate, astfel încât activităţile de producţie şi distribuţie să fie integrate. Datoria RADET către ECLEN de circa un miliard de lei, la care sunt adăugate penalităţi de 1,1 miliarde de lei, datorie acumulată pe parcursul a 15 ani ar urma, odată ce memorandumul fuziunii va fi aplicat, să se şteargă.

Reprezentanţii RADET au explicat, însă, pentru „Adevărul“, că fuziunea încă nu a avut loc, cel mai probabil urmând să se întâmple anul viitor. „Memorandumul de fuziune este în curs de implementare, dar fuziunea încă nu a avut loc. Cel mai probabil, lipirea celor două instituţii va avea loc anul viitor, dar nu acest lucru nu este încă sigur“, au declarat sursele citate pentru „Adevărul“.

În ceea ce priveşte preţul gigacaloriei, reprezentanţii RADET spun că bucureştenii vor plăti acelaşi preţ, cel anunţat de primarul Oprescu, de 170 de lei. Diferenţele pe care le-au plătit bucureştenii în ultimele ierni nu par însă a fi foarte mari. Redăm mai jos câteva valori din ultimii ani. 

Specialiştii: gigacaloria nu ar trebui să coste mai mult de 100 de lei

În timp ce primarii se joacă cu rezistenţa psihică a bucureşteanului îngrijorat de o nouă iarnă a datoriilor, specialiştii susţin că gigacaloria nici nu ar trebui să depăşească 100 de lei şi că subvenţiile, atât de des prezentate de primari din toată ţara, nu sunt decât o măsură prin care autorităţile să păgubeească banul public.

Comisia Europeană a emis, în urmă cu aproape 10 ani, Directiva 8 care spune că se recomandă tuturor ţărilor să dezvolte reţeaua de cogenerare la nivelul oraşelor mari. Cogenerarea este sistemul de generare de energie complexă, de tipul CET prin care se produce atât energie termică, cât şi electrică. Avantajul acestui sistem, au ajuns la concluzie europenii, este că se economiseşte circa 30% din combustibilul consumat, deci se reduce consumul de gaze. Acest lucru trebuia să ducă la un preţ al gigacaloriei, la nivelul României, de 100 de lei, fără subvenţie.

Consumul mediu pe decembrie 2011 şi 2012

În decembrie 2011, media consumată de un apartament cu 4 camere din Bucureşti, încălzire şi apă caldă, este de 1,82 gigacalorii, cu un cost de 309 lei, pe când în 2012, consumul a fost mai mic, de circa 1,78 gigacalorii, cu un cost de 301 lei. în cazul apartamentelor cu 3 camere, consumul din decembrie 2011 a fost de 1.43 gigacalorii cu un cost de 243 de lei, pe când cel din decembrie 2012 a fost similar, de 1.40 cu un cost de 238 de lei. În cazul apartamentelor cu 2 camere, consumul din decembrie 2011 a fost de 1.14 gigacalorii, cu un cost de 193.66, pe când cel din decembrie 2012 fost de 1.11 cu un cost de 189.9 lei. În cazul apartamentelor cu o cameră, consumul mediu din decembrie 2011 a fost de 0.754 de gigacalorii, cu un cost de 128.09 lei, pe când cel din 2012 a fost de 0.743 cu un cost de 126.22 de lei.

Consumul mediu pe ianuarie 2012 şi ianuarie 2013

În cazul apartamentelor cu 4 camere, consumul din ianuarie 2012 a fost de 1.67 de gigacalorii, cu un cost de 283.70 de lei, pe când în ianuarie 2013 consumul a fost de 1.845 cu un cost de 313.43 de lei. în cazul apartamentelor cu 3 camere, consumul din ianuarie 2012 a fost de 1.317 gigacalorii cu un cost de 223.73 de lei, pe când cel din ianuarie 2013 a fost de 1.455 cu un cost de 247.18 de lei. În cazul apartamentelor cu 2 camere, consumul din ianuarie 2012 a fost de 1.05 gigacalorii, cu un cost de 178.37, pe când cel din ianuarie 2013 fost de 1.16 cu un cost de 197.06 lei. În cazul apartamentelor cu o cameră, consumul mediu din ianuarie 2012 a fost de 0.697 de gigacalorii, cu un cost de 118.41 lei, pe când cel din ianuarie 2013 a fost de 0.77 cu un cost de 130.81 de lei.

Consumul mediu pe februarie 2012 şi februarie 2013

În cazul apartamentelor cu 4 camere, consumul din februarie 2012 a fost de 1.859 de gigacalorii, cu un cost de 315.81 de lei, pe când în februarie 2013 consumul a fost de 1.477 cu un cost de 250.91 de lei. În cazul apartamentelor cu 3 camere, consumul din februarie 2012 a fost de 1.467 gigacalorii cu un cost de 249.21 de lei, pe când cel din ianuarie 2013 a fost de 1.164 cu un cost de 197.74 de lei.  În cazul apartamentelor cu 2 camere, consumul din februarie 2012 a fost de 1.172 de gigacalorii, cu un cost de 199.10, pe când cel din februarie 2013 fost de 0.926 de gigacalorii cu un cost de 157.31 lei. În cazul apartamentelor cu o cameră, consumul mediu din februarie 2012 a fost de 0.78 de gigacalorii, cu un cost de 132.51 lei, pe când cel din februarie 2013 a fost de 0.613 de gigacalorii cu un cost de 104.14 de lei.

Aceste valori se aplică în condiţiile în care în decembrie 2011 temperatura medie a fost de -0,8 grade Celsius, pe când în decembrie 2012 aceasta a fost de 3,30 de grade Celsius. Totodată, în ianuarie 2012 temperatura media a  fost de -0.7 grade Celsius, pe când în ianuarie 2013 de -0.9 grade Celsius. Iar în februarie 2012 temperatura media a fost -5.7 grade Celsius, pe când în februarie 2013 temperatura medie a fost +2,8 grade Celsius.   

Când ajunge căldura în calorifere

Potrivit RADET, instituţia furnizează din data de 30.09.2013 încălzire, la cerere, pentru un număr de 47 obiective (spitale, şcoli, grădiniţe, institute, etc).

Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, stabileşte condiţiile pentru începerea livrării încălzirii, acestea fiind  "Începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban va avea loc după înregistrarea, timp de trei zile consecutiv, între orele 18.00-6.00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10°C sau mai mici, iar oprirea încălzirii se face după trei zile consecutiv în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18.00-6.00".

Pe aceeaşi temă:

Gigacaloria ne arde la buzunare. Cât ne va costa factura la căldură iarna aceasta

Ghid de siguranţă rutieră pentru şoferi. Când trebuie schimbate cauciucurile de vară şi ce păţesc şoferii care nu au maşinile dotate corespunzător


 

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite