ionut vulpescu - ultimele știri

Ediția specială de Paște a podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, aduce la microfon vocea Pr. Ion Buga, o mare bucurie pentru toți care i-au ascultat predicile, i-au citit cărțile, pentru cei care îl prețuiesc ca teolog sau îl iubesc ca duhovnic.

S-a stins din viață, la Lima, la 89 de ani, Mario Vargas Llosa. Llosa n-a scris doar “Războiul sfârșitului lumii”, “Conversație la Catedrală”, “Sărbătoarea Țapului” sau alte titluri pe care marele ferpar al lumii le consemnează în ultimele zeci de ore.

I-a avut ca modele pe Eugen Simion și Nicolae Manolescu. Între cei doi titani ai criticii literare, albul și negrul de pe tabla de șah, care au putut oricând să schimbe culorile, rămânând la fel de mari, Daniel Cristea-Enache și-a educat spiritul critic păstrând portretul părintele său ...

Fac parte dintr-o generație care nu a mai apucat Cenaclul „Universitas”, condus de criticul Mircea Martin. Dar am fost sigur că Bogdan Teodorescu scrie și literatură de la primele sale articole din Tinerama.

Se arată optimist real pentru România, deci un pesimist în cunoștință de cauză, când vine de viitorul țării noastre.

Se declară optimist pentru viitorul stângii, deși social-democrația nu se simte bine nicăieri în Europa. Semnalează, cu o luciditate ideologică și intelectuală, apariția accentelor liberticide care falimentează atât dreapta, cât și stânga.

De la „Micul Prinţ”, la ,,Alice în Țara minunilor,” de la Dorothy din ,,Vrăjitorul din Oz” la Tom și Huck, eroii lui Mark Twain, de la ,,Micul lord” şi „Peter Pan,” la ,,Morcoveaţă”.

Profesor al Universității St. Andrews, specialist în relațiile culturale și de politică externă dintre România și Franța, Gavin Bowd este autor a nenumărate cărți despre comunism și postcomunism, colonialism și relații de putere.

A fost Adela în Liliacul, vocea Aidei care răsună „O noapte la Veneția”, Maria din „Povestea din Carterul de Vest” și cea care a adus în musicalul „Rebecca” povestea lui Edyth van Hopper mai aproape de public.

Școlit în SUA, întors în România, s-a specializat în sociologie politică și înțelege foarte bine dedesubturile unei societăți pierdută în etichete ideologice.

S-a născut într-o familie de artiști și a devenit unul. Muzica e matematică, matematica e muzică: între ele, emoțiile unui scriitor care a trăit în România și în Franța, dar a fost pe toate scenele lumii.

Deși reprezintă instituția poetului, se prezintă cu modestie ca fiind textierul uneia dintre cele mai longevive trupe din România.

Bobsy pentru prieteni, Constantin Dinulescu pentru lumea teatrului românesc, cel mai bun Bălcescu, Hagi Tudose și Alecsandri de pe scândură, vine la microfonul Avangardei.

Nu crede în avangardă, deși metoda lui a revoluționat teatrul și cinematografia, nu numai în România, ci pe mapamond.

Este un interlocutor extraordinar de elegant: bonomia sufletească și spiritul enciclopedic sunt bemolul și diezul inimii lui, acolo unde numai muzica își găsește locul.

Pentru iubitorii marilor ecrane, Nicoleta Hâncu e actrița protagonistă din „Anul nou care n-a fost”, câștigător al Marelui Premiu al secțiunii Orizzonti de la Festivalul de film de la Veneția.

A cântat pe versurile lui Alexandru Mandy și Marin Sorescu; a plecat în Canada, dar s-a întors în România iubirilor lui, muzica, poezia și teatrul.

Se întreabă, după o viață în care a iubit și și-a scris iubirile, fără rușine, fără vină, dacă, într-adevăr, a iubit până la capăt. E convinsă că Paradisul plictisește și poate tocmai de aceea, unele iubiri nu durează.

Pentru alegerile din 1 decembrie, PSD Ilfov mizează pe Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, pentru Camera Deputaților și pe Andreea Constantinescu, city manager al orașului Voluntari, pentru Senat.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a discutat în exclusivitate, în dialog cu fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, în partea a doua a unui dialog-eveniment, despre ce a însemnat plecarea de la Cotroceni, acum 20 de ani, dar și despre secretul logevității sale.

Deputatul PSD Ionuț Vulpescu, ales recent în funcția de președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (A.I.O.), a fost primit de Sanctitatea Sa, Papa Francisc, într-o delegație oficială a inițiativei Pasqua Together 2025, din care face parte și A.I.O.

Premiile internaționale obținute de filmul românesc „Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, reprezintă mai mult decât o realizare remarcabilă pentru cinematografia românească.

Ales recent în funcția de președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (A.I.O.), Deputatul PSD Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, a fost primit într-o delegație oficială de Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, arhiepiscop al Constantinopolului, Noii Rome, și Patriarhul Ecumenic..

În 2004, în urmă cu douăzeci de ani, când a candidat la Președinția României, Adrian Năstase era convins că cele două Românii, sintagmă care a dat titlul uneia dintre cărțile sale, se păstrează.

Serbia e locul rădăcinilor ei, dar România e acasă. Tatăl său, Ioan Flora, a fost un important poet optzecist, care ar fi vrut-o arhitectă.

Deputatul PSD Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, a fost ales în funcția de președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (A.I.O.), în cadrul Adunării Generale a organizației, de la Palermo, Italia.

În preajma noul an școlar, podcastul Avangarda, cu Ionuț Vulpescu vă oferă un dialog de excepție cu un vizionar al sistemului educațional.

E una dintre cele mai fine și sensibile prezențe de pe scena teatrului românesc. Destinul ei se confundă, practic, cu ultimele decenii ale Teatrului Nottara.

Viața pe ringul de dans are o morală a așteptării: îți aștepți partenerul, numărul, momentul, succesul, ieșirea din scenă.

A vorbi despre Nicolae Iorga astăzi înseamnă a activa un model de popularitate al unui intelectual român într-un spațiu european.

Fulbright Visiting Scholar, la University of South Carolina. Analist politic și expert în comunicare, cu experiență din anul 2000 în campanii politice, campanii electorale și proiecte de comunicare publică.

Chipul ei s-a suprapus cinematografiei noului val, dar e convinsă că următoarea mișcare de avangardă în artă va întârzia sau nu va mai veni niciodată; în fond, ultimul zvâc de creativitate „a fost după comunism”.

Sunt 20 de ani de când a publicat Manifestul fotbalist, dar încă mai crede că „cei care iau fotbalul peste picior nu știu să-și folosească piciorul. Și nu știu să-și folosească piciorul pentru că n-au joc de cap."

Născut în URSS (Polirom 2006), povestea vieții lui, tradusă în rusă, bulgară, spaniolă, italiană, maghiară, poloneză şi georgiană, a făcut înconjurul lumii pe care o cunoaște și de care se simte profund legat.

E o vedetă populară fermecătoare și creativitatea ei e cea care a dus la succesul unor megaproducții TVR. În 1999 a primit distincția de „Femeia anului în Televiziune”, însă fiecare an a fost anul ei: prin bucuria adusă spectatorilor, prin puterea de a face televiziune de calitate, prin ...

În 1984 a fost director de studii la Institutul Internațional pentru Drepturile Omului „René Cassin” din Strasbourg, iar apoi ajunge vicepreședinte al Asociației Profesorilor și Cercetătorilor în Drepturile Omului.

S-a născut la Piatra Neamț, a scris prima piesă de teatru când era în clasa a șaptea și nici prin minte nu îi trecea că ar putea să conducă, peste ani, teatrul orașului natal, unde a văzut cele mai importante piese în copilărie.

Lazăr Vlăsceanu e numele unui nemuritor. Lumea lui, de la viața satului, din Dobra, la viața marilor metropole ale lumii a fost una rotundă: între ele, o oprire pentru școala pedagogică Spiru Haret de la Buzău.

Se prezintă ca fiind „Profesor de peste 30 de ani, cu un doctorat în sociologie obținut în urmă cu 25 de ani, autor a numeroase cărți și articole, a unor filme documentare și a două romane.

„Laleaua albă” este o carte cutremurătoare despre scrisorile și iubirile necunoscute din viața balerinei Irinel Liciu, publicată la Editura Litera.

Una dintre cele mai îndrăgite și respectate voci de istorici revine la microfonul podcastului Avangarda într-un dialog de excepție.

Un podcast despre titanii criticii și literaturii române, despre biografiile scandaloase din spatele operelor canonice și despre demitizarea destinelor dramatice din cultura noastră.

Nu e Filosoful-Rege, dar crede în rolul filosofiei de a educa individul să gândească critic și liber. Este un partener de dialog excelent, care distinge între principii și valori, care nu stă la stânga sau la dreapta spectrului politic.

Membru titular al Academiei Române, profesor, a trăit viața de catedră și viața de tribună, ca europarlamentar și ministru de Finanțe.

Acest studiu vizează o analiză a rolului valorii rezilienței în constituirea unor ecosisteme culturale sustenabile, în acord cu perspectivele UE referitoare la strategiile de (re)construcție a unei societăți postpandemice.

Ochii lui văd lumi la care nu ne-am fi gândit vreodată; lumile care nu sunt de suprafață, interioarele conștiinței și emoțiilor care ne fac protagoniști ai vieții atât la nivelul istoriei mari, cât și la nivelul istoriilor personale, intime, de multe ori traumatice.

E producător și regizor, dar iubirea pentru marile ecrane a plecat de la pasiunea pentru micile manuscrise și nopțile lungi petrecute citind literatură.

A tradus peste 3000 de filme, dublate, în secret, timp de 5 ani. Nu i-a fost teamă de Vest, pentru că de acolo venea cultura, pe care în timpurile negre ale vechiului regim nu o mai putea obține decât prin cărți și marele ecran.

Pe lumea aceasta, prietenii sunt legați de viață și de moarte, de pasiuni și de vicii, de speranță și de deznădejdi. 31 martie e ziua nașterii și a morții pentru poezia limbii române: Gheorghe Tomozei părăsește această lume de ziua nașterii lui Nichita.

90 de minute de dialog-eveniment cu un cititor de cursă lungă. Despre viață și cărți, cu regretatul profesor Nicolae Manolescu.

Profesor, critic literar, scriitor, omul care a lucrat îndeaproape cu Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Nicolae Breban și Nicolae Manolescu.

A fost de trei ori Președintele României (1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004) și, de altfel, singurul președinte de stânga al acestei țări în 3 decenii de democrație: Ion Iliescu rupe tăcerea și vine la microfonul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

„Frumos e în septembrie la Veneția” dar mai frumos e în luna martie, la Avangarda, un podcast în care dialogul despre artă nu a lipsit niciodată.

Un podcast despre viață, film și miracolele dintre ele, în biografia unui profesor, regizor și student actor.

Sunt 40 de ani de când Dimineața pierdută e o frescă a ultimului secol al României, dar sunt tot atâția ani de când autoarea ei a luat distanță de paginile scrise atunci.

Nu există spectator care să nu fi fost îndrăgostit de chipul și privirea Siminei din Pădureanca, o capodoperă a cinematografiei românești. Nu se știa pe atunci că Manuela Hărăbor învățase de la Adrian Pintea tăcerea, care face, în actul teatral, uneori mai mult decât un gest.

Nu a păstrat niciodată în viața sa oamenii care nu l-au iubit: senin, a spus că „nu are rost”. A preferat, în schimb, să îi iubească pe toți cei care, la rândul lor, au în suflet un sâmbure de credință și dragostea pentru adevăr.

Audiența podcastului Avangarda a confirmat întâlnirea cu profesorul Dumitru Borțun ca fiind printre dialogurile preferate ale publicului.

Deși istoria veche a fost o dragoste necesară, pentru a evita politrucii și autorii ideologiilor fostului regim, a trăit și a făcut istorie nouă la cel mai înalt nivel, ca intelectual, om politic, autor, profesor.

A învățat măiestria baghetei de la Herbert von Karajan și Sergiu Celibidache; deși l-au educat două nume consacrate pe scenele muzicale ale Germaniei, a fost și rămâne întotdeauna, după modelul maeștrilor, un român asumat, deși aceasta nu a fost tot timpul un titlu de noblețe.