De câți bani are nevoie Germania pentru a face față crizei energetice

Germania a alocat peste 260 de miliarde de euro (275 de miliarde de dolari) pentru a face față riscurilor imediate ale unei crize energetice declanșate de războiul Rusiei în Ucraina, dar soluția finală va fi mult mai costisitoare, relatează Bloomberg.

Germania trebuie să investească un trilion de dolari în energie, Foto: Arhivă Adevărul

Conform sursei citate, costul așteptat pentru protejarea viitorului sistemului energetic al țării este estimat să se ridice la peste un trilion de dolari până în 2030, potrivit BloombergNEF.

Costurile includ investiții în modernizarea rețelelor electrice și, mai ales, în generarea de energie nouă pentru a gestiona eliminarea treptată a centralelor nucleare și a celor pe bază de cărbune, pentru a face față cererii crescute din partea mașinilor electrice și a sistemelor de încălzire și pentru a respecta angajamentele privind clima.

Tranziția va necesita instalarea de panouri solare care să acopere echivalentul a 43 de terenuri de fotbal și 1.600 de pompe de căldură în fiecare zi.

De asemenea, este nevoie de construirea a 27 de noi centrale eoliene onshore și a patru centrale eoliene offshore pe săptămână, potrivit unei liste de dorințe prezentate de cancelarul Olaf Scholz în timpul unei vizite recente la sediul Volkswagen AG din Wolfsburg.

„Acesta este un proiect îndrăzneț – probabil cel mai îndrăzneț proiect de la reconstrucția Germaniei”, a declarat, la începutul acestei luni, vicecancelarul Robert Habeck, care supervizează politica climatică și energetică.

Aproximativ 250 de gigawați de capacitate nouă vor trebui să fie instalați până în 2030 – când se așteaptă ca cererea de energie să fie cu aproximativ o treime mai mare decât în prezent – potrivit estimărilor autorității de reglementare a rețelelor din Germania și ale grupului de reflecție Agora Energiewende.

Pentru a pune în context amploarea provocării, producția necesară este suficientă pentru a acoperi cererea actuală a gospodăriilor pentru toate cele 448 de milioane de persoane din Uniunea Europeană. Adaosurile vor fi un amestec de surse regenerabile și centrale pe gaz – care într-o zi ar putea fi convertite pentru a funcționa cu hidrogen.

În centrul dilemei Germaniei se află planurile politice de eliminare treptată a anumitor surse de energie fără a stabili în mod clar calea de înlocuire a acestora. Ultimele trei centrale nucleare ale țării vor fi închise până la jumătatea lunii aprilie, iar Germania își propune acum să accelereze renunțarea la cărbune până în 2030.

Provocarea a fost intensificată după ce Rusia – principalul furnizor de energie al Germaniei înainte de război – a redus fluxurile de gaz.

Cu energia nucleară și cărbunele dezactivate, Germania a întreprins o lansare rapidă a terminalelor pentru importul de gaze naturale lichefiate mai scumpe, încercând să se asigure că are energia necesară pentru a-și alimenta economia. În același timp, mașinile electrice, pompele de căldură și electrolizoarele pentru producerea hidrogenului urmează să crească cererea cu 33%, până la aproximativ 750 terawatt-oră până în 2030, potrivit estimărilor guvernamentale.

De asemenea, Germania trebuie să-și dea seama cum va genera electricitate atunci când vântul și soarele nu sunt disponibile. Planul guvernului de până acum implică pregătirea unei flote de noi centrale de gaze care ulterior pot funcționa cu hidrogen, deși se luptă să găsească investitori dornici să asume proiecte atât de costisitoare.

„În condițiile-cadru actuale, nu se pot aștepta investiții suficiente”, a spus Veronika Grimm, membru al unui consiliu economic care consiliază guvernul. Lipsa finanțării provine din nivelul ridicat de incertitudine de pe piețele energetice și din reglementările neclare, a adăugat ea.

O altă provocare este asigurarea faptului că electricitatea verde, care este adesea generată în regiunile rurale de coastă din nord, poate ajunge la consumatori și fabricile din sud. Dimensiunea rețelei germane va trebui să se dubleze până în 2030, potrivit Leonhard Birnbaum, directorul executiv al companiei de utilități EON SE, care rulează aproximativ 800.000 de kilometri (500.000 de mile) din rețeaua de distribuție a Germaniei.

Specialiștii susțin că, în ciuda tuturor provocărilor, cea mai mare economie a Europei mai are timp să rezolve problemele și să creeze condițiile potrivite, dar trebuie să se miște rapid.