Cum s-a ajuns la criză energetică și la inflația insuportabilă. Soluțiile posibile în viziunea unui expert
0Numărul românilor expuși riscului de sărăcie ar putea crește exponențial în 2023, avertizează profesorul Radu Nechita, într-un interviu pentru „Adevărul”. Creșterea prețurilor energiei este unul dintre principalele pericole, mai ales că antrenează și alte creșteri ale unei inflații deja insuportabile.
Creșterea prețului energiei este una dintre principalale provocări la adresa întregului continent, iar statele europene caută soluții disperate pentru rezolvarea problemei. România nu face excepție, deși teoretic ar trebui să se afle într-o situație privilegiată, în condițiile în care deține, cel puțin pe hârtie, un mix energetic aproape de ideal ca țară, spune Radu Nechita.
Profesor de economie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Nechita este coautor al unui studiu amplu privind creșterea costului vieții și măsurile ce ar trebui luate pentru scăderea inflației. Cercetarea a fost realizată pentru Institutul European pentru Studii Economice, alături de alte cadre didactice de la Universitatea București și de la ASE București. Totodată, studiul face parte dintr-o cercetare care a fost coordonată de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii.
Cauzele unei inflații galopante
Inflația galopantă sărăcește populația și riscă să strivească treptat economia, sufocând tot mai multe ramuri ale industriei. Numărul românilor expuși riscului de sărăcie ar putea crește exponențial în 2023, concluzia studiului la care a luat parte Radu Nechita.
„În România, dar și în UE și la nivel mondial avem o suprapunere de cauze ce au dus la o inflație atât de mare. Treapta întâi a acestor creșteri de prețuri ar fi potopul monetar care a început chiar dinainte de pandemie. Uitați-vă pe site-ul BCE și veți vedea ce s-a întâmplat - căutați ECD asset balanche sheet - și veți vedea cum din 2019, practic masa monetară s-a dublat”, spune profesorul.
Aceasta a fost doar prima eroare de proporții care avea să ducă la inflația de azi. Dar nu și singura. Tot aici sunt incluse și măsurile din timpul pandemiei care au strangulat economiile la nivel mondial. La tot acest coktail mortal pentru economiile lumii s-a adăugat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Deci, pe două părți: împrăștiem bani ca să crească cererea și închidem producția de bunuri și servicii. Reducem oferta. În mod deloc surprinzător, pentru orice individ cu o minimă educație economică, prețurile nu aveau cum să meargă decât în sus! Pe acest fond a venit catastrofa geo-strategică, inițiativa lui Putin de a cuceri Ucraina”, enumeră Nechita.
Energia scumpă, motor pentru inflație
În tot acest timp, România, la fel ca și alte state europene, au comis și alte erori importante. O serie de accize introduse în ultimii ani, culminând cu accizele pe energie și impunerea cu orice preț a unui program grean deal la nivel european au pus, de asemenea, o presiune enormă și au urcat inflația.
Politica energetică a Uniunii Europene a făcut ca energia să devină tot mai scumpă, spune profesorul.
„Există trei categorii de produse care sunt accizate in Uniunea Europeana: tigarile, alcoolul și energia. Aici intră scumpirea artificială a combustibililor, scumpirea la motorină, benzină, scumpirea artificială a cărbunilor după ce ani de zile s-a subvenționat mineritul pentru voturile minerilor, scumpirea artificială a energiei nucleare și acum suntem așa, la jumătatea partidei. Până acum am subvenționat masiv fotovoltaicele și eolienele, chiar și acolo unde nu era rațional. Paranteză - cele mai multe panouri fotovoltaice sunt în «însorita» Germanie, nu în Spania”, subliniază Radu Nechita.
În opinia sa, insistența cu care se promovează cu orice preț politica grean deal nu avea cum să ducă la un alt deznodământ. În schimb, spune el, ar trebui promovată o cât mai echilibrată politică energetică, în care să se urmărească mixul energetic, dar și stimularea producerii de energie nucleară, atât de combătută de partidele „verzi” și de activiștii de stânga.
Care sunt soluțiile
Situația României prezintă și alte particularități. România este în continuare impredictibilă, iar autoritățile nu au fost capabile să gestioneze situația, să stimuleze și să dea undă verde unor noi exploatări de gaze.
„Deci am reușit să îi alungăm pe Exxon, am reușit să îi alungăm pe Chevron și nu știu cu cine lucrăm acum”, spune el.
Însă chiar și în ceasul al 12-lea ar exista încă măsuri care să corecteze situația și să ducă la ieftinirea energiei și la scăderea presiunii pe inflație.
„Pe partea de energie trebuie să stimulăm oferta, nu să o penalizăm. Să atragem investitori, nu să-i alungăm și pe ăia puțini care vin aici”, punctează profesorul.
De asemenea, statul român, dar și întregul continent, ar trebui să mizeze pe un mix energetic, iar în perspectivă să se pună accentul tot mai mult pe energia nucleară, mai arată el.a mai adăugat profesorul. În fine, o soluție ar putea să o reprezinte, cel puțin în România, exploatarea gazelor de șist, mai spune Radu Nechita.
Se încarcă comentariile...
