Cum își stinge singur lumina statul român. Avertismentul unui expert în securitate energetică și răspunsul ministerului
0Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că securitatea energetică a României e în pericol, iar opinia sa nu e singulară. Recent, un audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, însă Ministerul Energiei susține că nu există niciun risc și că situația e sub control.
Securitatea unei țări nu ține doar de pericolul de a fi invadată, ci și de felul în care își poate asigura energia necesară. În România, subiectul securității energetice a fost abordat abia în ultimii ani, pe fondul exploziei prețurilor și al crizei cauzate de renunțarea UE la gazele rusești. Spre deosebire de România, în țări ca Austria și Germania, autoritățile au admis că există riscul unui blackout. Doar anul acesta în Germania au fost cel puțin trei avertizări că rețeaua națională electrică e în pericol să cadă.
Avem semnale de alarmă
În ultimii ani, în România, au existat semnale de alarmă. Un prim avertisment a fost la începutul anului 2021, când o parte a sistemului energetic din România a căzut pentru câteva ore bune, iar o parte a țării a rămas în beznă. Mai recent, pe 18 noiembrie, în acest an, s-a ajuns într-o situație delicată pe fondul închiderii reactorului 2 de la Cernavodă și a vântului puternic care a dus la decuplarea turbinelor eoliene, în timp ce în lipsa soarelui randamentul parcurilor fotovoltaice a fost aproape de zero.
Toate acestea, coroborate cu faptul că în ultimii ani România a închis o mulțime de termocentrale și alte capacități de producție a energiei, fără a le înlocui cu alte surse, puteau duce la o cădere a rețelei naționale. Cu acest prilej s-a dovedit din nou că, deși utile într-un mix energetic mai ales pe timpul verii, turbinele eoliene și panourile solare produc totuși insuficientă energie, mai ales pe timpul iernii.
„Adevărul” a discutat despre toate aceste probleme cu Cosmin Păcuraru, reputat consultant în domeniul energiei, expert în securitatea energetică. Păcuraru are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj cu o teză depre securitatea energetică a României. El este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia, o problemă de securitate națională” (2022), dar și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale. În opinia sa, mai grav decât un blackout de moment, România se îndreaptă încet, dar sigur în direcția unui colaps energetic și riscă să nu își mai poată asigura securitatea energetică.
Regenerabilele nu pot face minuni
Mai mulți factori ar face ca acest parcurs să fie inevitabil. Contextul geopolitic care a dus la o adevărată criză energetică în toată Europa, plus recentul război din Orientul Mijlociu complică și mai mult lucrurile. Asta deși România, spre deosebire de celelalte țări membre UE (cu excepția Olandei), dispune de zăcăminte importante de gaze. Cu toate acestea, România nu a fost capabilă până acum să exploateze aceste rezerve. Dar asta nu e tot.
„Se zice că ar fi vreo 10 miliarde de metri cubi pe rezerva de mică adâncime pe care o exploatează Black Sea Oil & Gas. S-ar putea să fie mai mult. Se apreciază că ar fi vreo 100 de miliarde de metri cubi pe Neptun Deep, care este un rezervor energetic de mare adâncime. Problema este că diferența dintre cele două este că Black Sea Oil & Gass exploatează, extrage gaz de la câteva zeci de kilometri de litoralul Mării Negre, pe când cine ar trebui să extragă din Neptun Deep și-ar amplasa sondele de foraj și extracție la câteva sute de kilometri, 350-450 de kilometri, foarte aproape de zona Crimeei, adică zona pe care Rusia ar controla-o. Aici avem un asterisc, dacă stăm să ne uităm pe cum a evoluat războiul Ucraina-Federația Rusă în Marea Neagră”, spune Păcuraru.
Situația este mai complicată decât pare în acest moment, iar exploatarea zăcămintelor ar putea fi amânată ani buni, în funcție de cât va dura războiul: „E adevărat, autoritățile române sunt foarte optimiste, dar eu cred că nu se vor face primele extracții decât numai după terminarea conflictului Ucraina-Federația Rusă. De ce? Pentru că stăm să ne uităm cât costă acum transportul prin Marea Neagră, vedem că asigurările navelor au devenit, din câte știu, de zece ori mai scumpe și, din când în când, se mai întâmplă diverse accidente, inclusiv niște mine care au ajuns pe litoralul românesc sau bulgar. Iar asta înseamnă că alte mine ar putea ajunge în zonele de extracție Neptun Deep.”
O problemă cel puțin la fel de mare este că România a închis o bună parte a capacităților sale de producție, înainte ca în locul lor să fie puse altele.
„Multe capacități de producție pe gaz și pe cărbune au fost închise și în continuare se vor închide, dar nu că dorește UE, ci pentru că sunt vechi și oricum sunt ieșite din perioada normală de viață. În România, acum 20 de ani, funcționau cam 200 de sisteme SACET, iar azi am ajuns la 46. Asta înseamnă că s-au pierdut capacități mari de producție de energie electrică și de producție de energie termică. Problema e că nu s-au înlocuit cu nimic”, spune Păcuraru.
Și chiar dacă în ultimii ani s-au pus în funcțiune capacități destul de multe de energie eoliană, de energie solară, parcurile fotovoltaice, la fel ca și turbinele eoliene, au un randament extrem de slab, mai ales în sezonul rece, adică exact atunci când ar fi mai mare nevoie de ele.
„La energia obținută din combustibili fosili avem randamente, de fapt se numește factor de capacitate, care poate ajunge la 90%. Asta înseamnă că 90% din timp aceste capacități dau energia maximă pentru care au fost proiectate. Iar energia nucleară a fost de circa 95%”, explică el.
În schimb, în regenerabilul pe care se pune accentul în mod greșit, factorul de capacitate este foarte mic. Spre exemplu, cu actuala tehnologie, factorul de capacitate al energiei solare e unul redus.
„Acest factor de capacitate sună cam așa: 10% pe solar. Ce înseamnă 10%? Să ne amintim totuși că soarele nu strălucește decât în timpul zilei, că dacă stăm să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat când au fost furtunile de zăpadă în Dobrogea, de fapt, în toată țara nu a fost vremea bună, cam 2% a contribuit solarul la consumul de energie național. Vedem că nici eolianul nu funcționează tot timpul. Factorul de capacitate în eolian a fost 27% anul trecut. Aici trebuie spus că România nu are decât un singur culoar de vânt. Marea Neagră, Dobrogea, cu strâmtarea zonei de vânt Brăila, Galați, dacă ajunge și la Vaslui e bine”, avertizează el.
Se adună norii negri
Ținând cont că urmează noi lucrări de mentenanță la centrala nucleară de la Cernavodă, la orizont apar nori negri.
„2026 - 2027 reprezintă un mare gol în producerea energiei electrice. E posibil să ne trezim că vom avea nevoie de energie și noi să nu putem să o producem. Lucru care se întâmplă și acum, deoarece România a devenit un importator net de energie electrică. Problema este că atunci s-ar putea să avem nevoie de atât de multă energie electrică încât capacitatea de interconexiune dintre România și celelalte țări să nu o acopere”, este semnalul de alarmă tras de Păcuraru.
Există riscul să avem un colaps energetic peste cel mult doi sau trei ani. „Sincer, aș vedea un risc mare, dar hai să nu băgăm populația în panică. Eu am și făcut calcule. Apocalipsa energetică începe cu 1 ianuarie 2026. E vorba de închiderea unui reactor, dar și de faptul că s-a închis cam tot ce funcționa pe cărbune. Plus că nu știm cât timp vor mai funcționa vechile utilaje din Termoenergetica care au fost puse în funcțiune acum 50 și ceva de ani, unele dintre ele. A se vedea CET Sud de la Elcen. În 1964, s-a dat în folosință unul dintre ele. Sau tot la Elcen, CET Grozăvești”, completează Cosmin Păcuraru.
O soluție ca să nu se ajungă aici ar fi să se investească în noi capacități de producție. Alături de energia regenerabilă, gazele și energia nucleară ar reprezenta marile mize, mai ales că ultimele două au un factor de capacitate ridicat, ceea ce înseamnă că sunt și cele mai eficiente.
„Uniunea Europeană a hotărât ca gazul să fie de tranziție. Gazul în perioada următoare în mod sigur va rămâne pe cogenerare, existând fel de fel de hotărâri ale colegislației primare a Uniunii Europene privitoare la cogenerare. Cogenerare înseamnă obținerea în același timp a energiei termice și a energiei electrice”, mai spune Păcuraru.
În plus, pentru ca și capacitățile de energie regenerabilă să fie puse mai bine în valoare ar fi obligatorie elaborarea unor programe susținute inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea activităților de stocare a energiei electrice. Asta ar face ca spre exemplu energia solară obținută în zilele cu mult soare să poată fi stocată și utilizată în sezonul rece.
Curtea de Conturi și Ministerul Energiei se contrazic
O dovadă că lucrurile nu merg deloc bine este și ultimul audit realizat de Curtea de Conturi. Acesta arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, importă considerabil mai multă energie decât trimite la export, iar preţurile cu care cumpără energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde.
Auditul a fost realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei și a vizat perioada 2017-2022. Experții Curții de Conturi au evaluat gradul de asigurare a independenţei energetice din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie.
„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, precizează autorii auditului.
Și chiar dacă se remarcă faptul că România și-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie, depășind la acest indicator media țărilor Uniunii Europene, auditul arată că acest rezultat a fost înregistrat „pe fondul diminuării masive a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și hidrocarburi, nu ca urmare a creșteri semnificative a puterii instalate în capacități din surse hidroenergetice, eoliene și solare.
Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, e o altă observație cuprinsă în audit.
Și tot cu această ocazie s-a remarcat faptul că România a reușit contraperformanța de a fi prin țările cu cea mai mare creștere a prețurilor energiei.
„România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27”, mai arată auditul.
Cel mai grav e că, potrivit auditului, România navighează în ape tulburi.
„Nu în ultimul rând, auditul a constatat că România nu are încă aprobată o Strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung și modalităţile de realizare a acestora. În acest context, este necesară elaborarea și corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesitățile sistemului energetic și monitorizarea eficientă a evoluțiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independenței energetice, Sistemul energetic național are nevoie de investiții susținute în noi capacități de producere, precum și de corelarea evoluției acestora cu dezvoltarea rețelelor de distribuție și transport.”
Poziția Ministerului Energiei
În schimb, într-un răspuns pentru „Adevărul”, reprezentanții Ministerului Energiei spun că situația e sub control și neagă că ar exista un risc pe viitor.
„În ciuda situației energetice dificile care persistă pe fondul războiului cu Ucraina, nu credem că se pune o astfel de problemă la nivelul niciuneia dintre țările europene, acestea având sisteme energetice suficient de puternice și programe cu măsuri de evitare a unei astfel de situații. SEN este pregătit pentru preîntâmpinarea unor astfel de riscuri, care – de altfel - nu se mai tratează la nivel național, ci mai degrabă la nivel regional, iar operatorul de transport și sistem are planuri de preîntâmpinare/ remediere a unei astfel de situații, inclusiv prin stabilirea unor centrale care pot să asigure back-up-ul în caz de blackout și repornirea SEN. Pentru eventuale situații de black-out, la nivelul CN Transelectrica există protocoale și proceduri pentru repornirea SEN în astfel de cazuri. Precizăm însă că singurul caz de black-out cu care s-a confruntat România de-a lungul timpului a fost în mai 1977, în contextul unei erori umane (și nu a unei probleme tehnice la nivelul SEN), întreruperea în aprovizionarea cu energie electrică durând doar câteva ore...”, au precizat reprezentanții ministerului.
Se încarcă comentariile...
