Sălăjenii trăiesc cu trei ani mai puţin decât bucureştenii

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică, speranţa medie de viaţă în Sălaj este de aproape 72 de ani.Sălajul ocupă locul 38, din cele 41 de judeţe plus Bucureştiul, în topul speranţei de viaţă. Locuitorii din oraşele sălăjene trăiesc, în medie, cu doi ani mai mult decât cei de la sate.

Locuitorii din Sălaj se află pe ultimele locuri în topul speranţei de viaţă, se arată în ultimul studiu realizat în acest domeniu de Institutul Naţional de Statistică (INS). Tot pe ultimele locuri se situează şi vecinii din Satu Mare şi Bihor. Potrivit datelor INS, sălăjenii se situează pe locul 38 în topul speranţei de viaţă, durata medie de viaţă în Sălaj fiind de 71 de ani şi 9 luni. Bihorenii trăiesc mai puţin cu o lună, iar vecinii din Satu Mare se situează pe ultimul loc cu o speranţă de viaţă de numai 69 de ani şi 8 luni.

Cei mai longevivi români sunt bucureştenii (74 de ani şi şapte luni), urmaţi de locuitorii din judeţul Vâlcea (74 de ani şi patru luni) şi clujenii, cu 74 de ani. Media naţională este de 73 de ani.

Şapte ani de văduvie pentru sălăjence

Studiul mai relevă şi faptul că sălăjencele au de parcurs cel puţin şapte ani de văduvie, deoarece trăiesc până la 75 de ani şi şase luni, iar bărbaţii doar până la 68 de ani şi trei luni. De altfel, din totalul de 241.000 de locuitori ai judeţului, la sfârşitul anului 2010, mai mult de 123.000 sunt femei. Diferenţe ca speranţă de viaţă apar şi între sălăjenii care locuiesc în mediul rural şi cei de la oraşe. Cei 141.000 de săteni ai judeţului trăiesc cu aproximativ doi ani mai puţin decât locuitorii celor patru oraşe Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.

Mâncarea de la fast food, mai dăunătoare decât slănina

Specialiştii susţin că speranţa redusă la viaţă în zona Ardealului este cauzată atât de alimenaţia bogată în grăsimi animale, cât şi de consumul ridicat de băuturi spirtoase. „Dar nu putem da vina numai pe slănină, cârnaţi şi pălincă. Mâncarea de tip fast food, care devine tot mai prezentă în alimentaţia sălăjenilor, şi a românilor, în general, este mai dăunătoare decât alimentele tradiţionale“, a explicat, astăzi, pentru „Adevărul de Seară“, Marius Călinici, medic nutriţionist.

„De asemenea, speranţa de viaţă mai redusă la sate este cauzată de accesul mai redus al sălăjenilor din mediul rural la serviciile medicale. Judeţul nostru îmbătrâneşte accelarat şi pentru că mulţi tineri au ales să plece în Occident, iar cei de vârsta a treia, care au rămas acasă, resimt efectele muncii din tinereţe. Să nu uităm că sălăjenii trecuţi de 60 de ani au fost folosiţi în industrializarea forţată a judeţului, în condiţii de muncă grele“, mai spune Călinici.

Specialist în geriatrie, doctorul  clujean Ioan Donca spune că diferenţa de un an dintre speranţa de viaţă în Sălaj şi cea naţională nu este atât de mare încât să creeze premisele unei dezbateri ştiinţifice. În privinţa diferenţelor majore dintre femei şi bărbaţi, medicul clujean spune că această situaţie se întâlneşte peste tot în lume şi că în anul 2060 femeile vor avea o speranţă de viaţă de 90 de ani, iar bărbaţii de numai 85 de ani. În studiul INS, realizat pentru anul 2008, primele trei locuri în topul speranţei la viaţă sunt ocupate de Bucureşti, Vâlcea şi Cluj.

 Cifră:

38

este locul ocupat de judeţul  Sălaj în topul speranţei de viaţă la nivel naţional.