27 octombrie: Ultimatumul dat de România trupelor de ocupație în 1918. Momentul care a schimbat soarta țării

Pe 27 octombrie, istoria aduce împreună arta, marile transformări urbane și destinele unor personalități care și-au înfruntat epoca. În această zi s-au născut Niccolò Paganini și Theodore Roosevelt, New York-ul și-a inaugurat prima linie de metrou, iar Târgu Jiu a celebrat inaugurarea ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuși. Tot pe 27 octombrie s-a stins disidentul sovietic Vladimir Bukovski și a marcat momentul în care statul român a trecut de la statutul de țară ocupată și învinsă la cel de actor beligerant victorios la masa tratatelor de pace de la Paris.

Viziunea lui Constantin cel Mare (312)

Împăratul Constantin cel Mare Foto: Adevărul

Conform tradiției și cronicilor antice, pe 27 octombrie 312, în ajunul Bătăliei de la Podul Milvian, împăratul roman Constantin cel Mare ar fi avut celebra viziune a crucii pe cer însoțită de inscripția „În acest semn vei învinge” (In hoc signo vinces), un moment considerat de cotitură în relația sa cu creștinismul. Victoria sa a fost cu adevărat remarcabilă: deși avea doar 20.000 de soldați, el a înfruntat o armată de 150.000 de oameni, reușind să triumfe.

1553: Medicul și teologul Miguel Servet a fost ars pe rug la Geneva

La 27 octombrie 1553, medicul și teologul spaniol Miguel Servet a fost ars pe rug la Geneva, împreună cu cărțile sale. Potrivit calendarului istoric publicat de Historia, execuția a fost legată de criticile sale la adresa lui Jean Calvin și a calvinismului.

1782: S-a născut Niccolò Paganini, „violonistul diavolului”

Pe 27 octombrie 1782 s-a născut compozitorul și violonistul italian Niccolò Paganini. A început să cânte la mandolină la numai cinci ani, iar doi ani mai târziu a trecut la vioară. Progresele rapide aveau să-l transforme într-un muzician a cărui virtuozitate fascina publicul.

Dificultatea interpretărilor și prezența sa scenică au alimentat legenda unui pact cu diavolul, de unde și supranumele rămas celebru. Dincolo de aceste povești, Paganini a contribuit la popularizarea unor tehnici de interpretare precum pizzicato cu mâna stângă. A murit în 1840.

1858: S-a născut Theodore Roosevelt, al 26-lea președinte al Statelor Unite

La 27 octombrie 1858 s-a născut Theodore Roosevelt, viitorul al 26-lea președinte al Statelor Unite. Numele său este legat și de o poveste care a depășit granițele politicii: popularizarea ursulețului de pluș cunoscut drept „teddy bear”.

În 1902, în timpul unei partide de vânătoare, Roosevelt a refuzat să împuște un urs capturat. Episodul a fost ilustrat de caricaturistul Clifford Berryman. Inspirați de desen, Morris Michtom și soția sa, Rose, au realizat un ursuleț de pluș în onoarea președintelui, cerându-i permisiunea de a-i folosi numele. Jucăria expusă în vitrina magazinului lor din Brooklyn a atras interesul clienților.

Foto: © Library of Congress

1904: A fost inaugurată prima linie de metrou din New York

Pe 27 octombrie 1904, New York-ul a deschis prima sa linie de metrou, care lega primăria orașului de cartierul Harlem. Inaugurarea a reprezentat un pas important în dezvoltarea transportului urban al metropolei.

Noua legătură a îmbunătățit mobilitatea locuitorilor și a sprijinit extinderea orașului. Linia inaugurată atunci a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea rețelei subterane care avea să devină unul dintre simbolurile New York-ului.

1918: Ultimatumul dat de Guvernul României trupelor de ocupație

Regele Ferdinand inspectează infanteria română Foto: Historia

În plină epocă a marilor frământări de la sfârșitul Primului Război Mondial, la 27 octombrie 1918 (27 octombrie pe stil vechi / 9 noiembrie pe stil nou), guvernul român a adresat un ultimatum trupelor de ocupație germane, austro-ungare și bulgare, cerându-le să părăsească teritoriul României, pas premergător reintrării țării în război și realizării Marii Uniri.

 Cu câteva luni înainte, singură și abandonată geopolitic după ce Rusia ieșise din război prin Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost obligată să semneze umilitorul Tratat de Pace de la București (Buftea) cu Puterile Centrale. Țara noastră pierduse teritorii, ieșise practic din conflict și se afla sub o dură ocupație militară germană, austro-ungară și bulgară. În toamna anului 1918, fronturile Puterilor Centrale s-au prăbușit rapid pe toate planurile. La 27 octombrie 1918, guvernul român a transmis un ultimatum trupelor de ocupație prin care le cerea să părăsească imediat teritoriul național.

În aceeași zi, Regele Ferdinand I a semnat istoricele decrete de remobilizare a Armatei Române și a lansat o celebră Proclamație către țară și armată. Mesajul era clar: armata română trebuia să treacă din nou granița pentru a elibera teritoriile românești aflate sub stăpânire străină și a sprijini mișcările naționale de eliberare. La doar câteva zile după ultimatum, pe 10 noiembrie 1918 (9 noiembrie stil vechi), România a denunțat oficial Pacea de la București și a reluat ostilitățile împotriva Germaniei, atacând trupele germane în retragere prin Valea Jiului.

1938: A fost inaugurat ansamblul monumental al lui Brâncuși de la Târgu Jiu

La 27 octombrie 1938 a fost inaugurat la Târgu Jiu ansamblul monumental „Calea Eroilor”, conceput de Constantin Brâncuși. Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit alcătuiesc un traseu dedicat memoriei eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Ansamblul Monumental Calea Eroilor

Inițiativa ridicării monumentului a aparținut Ligii Naționale a Femeilor Gorjene. Ansamblul a prins contur treptat: Coloanei i s-au adăugat Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, apoi scaunele din jurul mesei și cele de pe alee. La realizarea Coloanei a contribuit inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, care a coordonat lucrările fundației și montarea elementelor pe miezul central.

Inaugurarea, amânată de mai multe ori, s-a desfășurat printr-o procesiune la care au participat oficiali, ofițeri, reprezentanți ai Casei Regale și ai clerului, alături de numeroși localnici. Deși lucrările îi purtau semnătura, Constantin Brâncuși nu a fost prezent la ceremonia din 27 octombrie 1938.

2019: A murit disidentul sovietic Vladimir Bukovski

Pe 27 octombrie 2019 a murit, la vârsta de 76 de ani, Vladimir Bukovski, disident sovietic și scriitor stabilit în Marea Britanie. Opoziția față de regimul comunist i-a adus ani de detenție în închisori și internări în spitale psihiatrice.

După plecarea în Occident, Bukovski a continuat să denunțe regimurile totalitare. Parcursul său a rămas legat de lupta împotriva represiunii sovietice, inclusiv a folosirii internării psihiatrice împotriva opozanților politici.