Analiză Vânzările producătorilor de alimente au scăzut cu 30-50%. Soluția la care se gândesc acum

Cererea este într-o continuă scădere, constată producătorii de hrană. Deși vând la vechile prețuri, micșorându-și profitul până la limita de a nu-și mai putea acoperi costurile, prăbușirea puterii de cumpărare le pune micile afaceri în pericol.

Cosmin Mănndică (stânga) și Emil Dobre spun că au scăzut îngrijorător vânzările Foto: Alina Mitran

Producătorii de hrană care își desfac direct produsele către consumatori spun că, deși vând la aceleași prețuri de anul trecut sau chiar de acum trei ani, desfac cu 30-50% mai puțină marfă decât anul trecut. Puterea de cumpărare în picaj ar fi prima dintre cauze, cred aceștia, la care se adaugă schimbarea comportamentului cumpărătorilor.

În piața volantă din Slatina, din centrul orașului, deschisă în fiecare zi de duminică pe perioada sezonului cald, clienții lipsesc aproape cu desăvârșire. Ultimele zile din august sunt deosebit de călduroase, e și perioada concediilor, însă lipsa cumpărătorilor se explică dincolo de cele două argumente.

„Și în piață, ca și în societate, ca și peste tot, se vede o anumită crispare, o anumită nesiguranță, o anumită precauție. Acum, pe domeniul meu, întotdeauna, în iulie și august, au fost lunile cu un nivel al vânzărilor extrem de redus. Consumul de miere la români este axat pe zona aceea de terapie. Și tot timpul omul se gândește mai mult în timpul iernii la aportul de vitamine”, spune Cosmin Măndică, un apicultor ale cărui produse au avut căutare încă de când a început să vândă cu amănuntul.

Între timp a ajuns să livreze și printr-un lanț de supermarketuri, iar mierea și produsele sale apicole ajung acum și în magazine din țară. Cu toate acestea, ține foarte mult să ajungă în continuare în piețe și târguri și să-și promoveze personal produsele. Așa a devenit piața un barometru al puterii de cumpărare.

„Sunt scăderi mai mari decât în anii precedenți. Oricum verile nu sunt punctul foarte al apicultorilor, pe vânzări, dar se vede o anumită rezervă. La ce mod? Clienții mei care veneau și plecau cu câte o sacoșă plină acum sunt mai restrictivi. Cumpără un borcan, două, trei borcane. Și în piața asta a producătorilor se manifestă ceea ce se manifestă în toată societatea. O scădere a puterii de cumpărar - o scădere a consumului, automat. Estimez o scădere între 20-30%, în condițiile în care prețurile sunt aceleași de 3 ani, chiar dacă nivelul inflației din ultimii ani s-a dus cu 50-60%”, mai spune apicultorul.

Anul 2026, așa cum au constatat și legumicultorii și fermierii din cultura mare, a fost unul bun. La fel a fost și pentru apicultură, or efectul producțiilor mari este de obicei scăderea prețurilor. Apicultorul spune că, în cazul său, avantajul este că nu produce o marfă perisabilă, astfel că își permite încă să nu vândă sub costul de producție.

„Există foarte multă miere pe piață. A dus și la scăderea prețurilor, e un fenomen economic, cerere și ofertă. Sunt lucruri firești”, mai spune Măndică.

„În weekendul de Sfânta Mărie vânzările au fost la sfert, anul acesta, față de anul trecut”

Emil Dobre pune pe piață o brânză de capră apreciată de consumatori. Are 500 de animale și, deși se gândea să crească numărul lor, vânzările nu-l mai încurajează să facă asta. Pregătește și specialități, cu chimen, mărar și alte condimente alese cu grijă, dar de ceva timp și aceste sortimente le vinde tot la prețul celei simple, deși anul trecut erau cu 5 lei/kg mai scumpe. Chiar și așa, vânzările scad.

„Pot să spun că de la târgul de Crăciun au scăzut vânzările. Și a continuat fenomenul. Comparativ cu anul trecut, cam la jumătate sunt astăzi. Dacă ar fi să luăm, așa, un exemplu concret, vânzările făcute în weekend-ul de Sfântă Mărie, anul acesta, au fost la sfert față de weekend-ul de Sfântă Mărie de anul trecut. Am notat atunci cât am vândut și am făcut o comparație. Aceeași piață, aceleași prețuri. Oamenii nu-și mai permit la fel, nu-și mai permit! Dacă situația economică persistă, dacă nu se îmbunătățește nimic, anul viitor vom ajunge să regretăm anul ăsta”, spune producătorul din Icoana, Olt.

Și în cazul său avantajul a fost faptul că, pe lângă vânzările cu amănuntul, livrează unei rețele de retail. Volumul de marfă livrată nu a scăzut, însă doar pentru că acum produsele sale ajung în mult mai multe magazine decât anul trecut. Din fiecare magazin se cumpără în schimb mai puțin.

„Livrez chiar un volum un pic mai mare decât anul trecut, dar în număr dublu de magazine față de anul trecut. Nu sunt în situația să vând din animale, cum își pun problema unii fermieri, dar dacă mai continuă situația așa...”, mai spune Dobre.

Din piață, în online

Cei doi producători care au trecut testul calității produselor livrate spun că vor fi printre fermierii chemați să-și mute vânzările în online. Se pregătește o platformă dedicată producătorilor, care ar urma să funcționeze din octombrie. Produsele vor fi livrate oriunde în țară în 24 de ore, iar în viitor și românii de peste hotare ar putea avea acces la bucatele cu gust produse în România.

Este visul multor fermieri, anume acela de a nu mai duce grija logisticii care stă în spatele oricărei livrări. A durat însă 6 ani, primele încercări de a ajunge cu marfa direct la ușa cumpărătorului fiind făcute în pandemie.

„În pandemie, eu am făcut personal livrări în București. A mers foarte, foarte bine atunci. Dar am renunțat când a crescut motorina la șapte lei și ceva. Acum, sub nicio formă n-aș mai putea să susțin un astfel de sistem, la 10 lei și un pic litrul de motorină”, mai spune fermierul Emil Dobre.

Ceea ce i-ar putea salva pe unii fermieri, cei care au dovedit constanță în calitatea produselor livrate, nu este neapărat și o veste bună pentru consumatorii cu venituri mici. Prețurile la care vor fi disponibile produsele lor cresc, astfel încât să poată fi acoperite toate costurile. Chiar și așa, prețul unui kilogram de telemea de capră nu va depăși 75 lei/kg, spune Emil Dobre, ceea ce este în continuare sub prețurile produselor vândute pe platforme similare.

„Pe online, nu se găsește sub 100 de lei”, mai spune fermierul. Același lucru și în cazul mierii. „Nu am văzut pe nicăieri miere de salcâm sub 60 lei”, spune și Cosmin Măndică, or în piață mierea încă este disponibilă la prețuri sub 40 lei/kg.

Cei doi fermieri au ceva emoții, pentru ei nimic nu se compară cu experiența pe care cumpărătorul o are gustând mai întâi produsul și ulterior decizându-se ce anume cumpără.

„Marja de profit a scăzut mult”

Emil Dobre explică ce înseamnă menținerea prețurilor de anul trecut în cazul său. „Marja de profit a scăzut mult, pentru că și combustibilul și forța de muncă înseamnă pentru mine costuri mai mari. Mai am 500 de capre, am mai redus puțin cu ce a ieșit din fermă, cu reformele, mi-a fost teamă să mai reîntineresc, am oprit strictul necesar pentru menținerea producției. Până nu va veni un semn clar de revigorare nu cresc nimic. Forța de muncă, input-urile, energia, toate au crescut. Am o fermă mică, doar câteva hectare de teren, pentru marea majoritate a furajelor fac achiziții. Pășunea o am închiriată de la primărie, 40 de hectare, iar chiria a rămas aceeași, dar este o chirie foarte mare pentru județul Olt, 450 lei/hectar/an. Fosta administrație așa a hotărât, contractul este pe 10 ani, nu sunt, vă dați seama, șanse să scadă, având în vedere ce foame de bani este la administrațiile locale. Iar brânza o vând cu 50 de lei, la fel ca anul trecut”, a explicat producătorul de telemea de capră.

Apicultorul dă la rândul său un exemplu: borcanul pe care-l achiziționa anul trecut cu 0,95 lei e acum 1,4 lei. La fel a crescut prețul la capace, plus combustibilul, iar fermierii au de făcut zilnic nenumărate drumuri, plus creșterile de preț la cutii, la faguri etc.

„E o permanentă zbatere să rămâi activ pe piață. Merg la târguri și pentru a lua pulsul. M-am întâlnit recent cu producători de brânzeturi și cu legumicultori, dar și cu meșteri care fac diverse lucruri, și toți spun același lucru, că au scăzut la jumătate, cel puțin, vânzările față de anul trecut”, mai spun cei doi producători.

Scăderea vânzărilor ar putea avea ca efect inclusiv o prezență mai puțin vizibilă a producătorilor în locurile în care îi întâlnesc direct pe cumpărători, iar asta și pentru că, la  costurile deja amintite, se mai adaugă și taxele pe care ei le achită la diverse târguri. Nu e cazul piețelor și târgurilor administrate de autoritățile locale, însă cei doi producători locali vorbesc de taxe exorbitante la târgurile mari.

„A devenit și asta o industrie și costurile se maximizează. Ca mic producător, nu reușești să vinzi atât cât să să rămâi cu ceva în târgurile organizatorilor privați. Ei țin pasul cu scumpirile, ne cer niște prețuri... O locație din București, este foarte adevărat, zonă bună, 900 lei, 9 metri pătrați. Acum m-au contactat tot pentru un târg în București, mi-au zis 1.000 de euro. Oamenii, producătoriii, sunt avizi să intre în contact cu clientul, dar la prețurile acestea nu mai reușim. Nu ai cum să progresezi, să mergi mai departe”, au mai semnalat producătorii.