Foto „În România, oamenii nu mai construiesc astfel de case”. Locuința de 73.000 de euro dintr-un sat transilvan i-a uimit pe străini

„În România, oamenii nu mai construiesc astfel de case”, afirmă un cuplu de români care și-a cumpărat o casă veche, renovată, într-un sat din Transilvania. Locuința a costat aproximativ 73.000 de euro și i-a impresionat pe străini prin farmecul rustic și autenticitatea ei.

Casa de 73.000 de euro cu aspect pitoresc Foto: Reddit

„Pe 17 august, iubita mea era la duș și a spus: «Doamne, oare nu putem găsi și noi o căsuță mică și drăguță, așa ca noi?». Când a ieșit de la duș, aveam deja o notificare: tocmai fusese scoasă la vânzare o casă. Câteva ore mai târziu, eram deja înăuntru și hotărâserăm să o cumpărăm. Era, la propriu, prima casă pe care merseserăm vreodată să o vedem. Proprietarul ne-a spus că, de obicei, casele își aleg oamenii”, a relatat tânărul pe platforma Reddit.

Pe 21 septembrie, cei doi au semnat actele de cumpărare și au devenit proprietari, după aproape nouă ani de relație, șapte ani în care au locuit împreună și cinci chirii schimbate în trei orașe.

„Mai avem foarte multe de făcut, de construit, de dărâmat, multe motive să oftăm și multe situații în care va trebui să avem răbdare. Dar, începând de astăzi, avem o casă a noastră. Și am reușit asta doar prin forțele proprii, fără ajutorul nimănui”, a adăugat acesta.

1/8

Casa de 73 000 de euro Foto Reddit (7) jpg Foto: Reddit

Casa cumpărată de cei doi tineri se află în Bazna, un sat din județul Sibiu, situat în regiunea deluroasă a Transilvaniei, cunoscută pentru vechile așezări săsești. Construită în jurul anului 1961, locuința are două dormitoare, un living, două băi, o bucătărie și o bucătărie de vară. Proprietatea cuprinde și un teren de 1.077 de metri pătrați, iar satul se află la aproximativ 18 minute de Mediaș și 55 de minute de centrul Sibiului.

Bazna este atestată documentar din anul 1302, iar în centrul localității se păstrează o biserică ridicată de sași în secolul al XV-lea și fortificată ulterior. Satul este cunoscut și pentru izvoarele sale sărate și iodurate, folosite încă din secolul al XIX-lea, când a început dezvoltarea stațiunii balneare Bazna. Localitatea, înconjurată de dealuri, livezi și păduri, se află și pe traseul turistic Via Transilvanica.

La fel ca alte localități din zonă, în a doua parte a secolului XX, Bazna a fost părăsită în mare parte de comunitatea germană, care a contribuit în trecut la dezvoltarea localității. În prezent, populația comunei este majoritar românească, alături de o comunitate romă, în timp ce la recensământul din 2021 doar nouă locuitori s-au declarat germani.

Farmecul caselor vechi din Transilvania i-a cucerit pe străini

Postarea publicată pe comunitatea Reddit a strâns aproximativ 25.000 de aprecieri și a stârnit numeroase reacții, multe de la oameni din Croația, Norvegia, Australia, Ungaria și România. Unii au admirat elementele tradiționale ale locuinței, în timp ce alții s-au arătat surprinși de prețul casei și de posibilitatea de a trăi într-un sat liniștit, dar apropiat de oraș.

„De ce toate casele din alte țări par să aibă atât de multă personalitate? Lemnul de pe tavane, cărămizile arcuite din baie și toate celelalte”, s-a întrebat un comentator.

Proprietarul i-a răspuns că farmecul locuinței se datorează, în mare măsură, vechimii sale.

„Asta pentru că este o casă foarte veche, construită prin 1961. Dacă ar fi fost una nouă, nu ar fi avut niciun pic de personalitate. În România, oamenii nu mai construiesc astfel de case”, a explicat tânărul.

Afirmația despre vechimea casei a provocat și reacții amuzante.

„O casă foarte veche, construită în 1961… Atunci ce ar trebui să spun despre casa mea, construită în 1885? Felicitări, mă bucur foarte mult pentru voi!”, a comentat cineva.

Altcineva a remarcat că locuințele vechi din România pot ascunde și numeroase probleme.

„Ca să fim corecți, nu cred că și-ar dori cineva să locuiască într-o casă românească ridicată în 1885, care nu a suferit nicio modificare structurală de atunci. În zona noastră, casele vechi, dar acceptabile, încep cam din anii 1920. Și chiar și atunci s-ar putea să te confrunți cu unele particularități interesante, cum ar fi podeaua făcută din pământ sau pereții la fel de drepți ca drumul unui om beat”, a glumit acesta.

Alți utilizatori i-au îndemnat pe noii proprietari să păstreze cât mai multe dintre elementele originale ale construcției.

„Vă rog, pentru numele lui Dumnezeu, nu vopsiți grinzile și detaliile din lemn în alb. Sunt atât de frumoase”, a scris un internaut.

O australiancă a fost impresionată de amenajările interioare și de curte.

„Sunt din Australia. Ador candelabrul din sufragerie! Iar curtea din spate arată fabulos”, a comentat aceasta.

Unii au asemănat locuința cu o casă desprinsă din povești.

„Arată ca într-o carte de povești. Sper să aveți parte de finalul fericit la care visați!”, a comentat un internaut.

Altcineva a apreciat felul în care fusese renovată casa, care și-a păstrat aspectul tradițional.

„Au făcut o treabă bună cu renovarea. Nu este ușor să găsești oameni care știu să lucreze la asemenea case și să le ofere confort modern, păstrându-le în același timp aspectul original”, a remarcat acesta.

Proprietarul a explicat că băile au fost modernizate de fostul deținător al locuinței, care a ales culori vii și amenajări actuale, în contrast cu atmosfera rustică a celorlalte încăperi. Alți români l-au completat vorbind despre particularitățile localităților din Transilvania.

„Vorbind acum serios, viața în Transilvania este diferită de cea din celelalte regiuni ale României. Infrastructura este ceva mai bună, orașele și localitățile au o atmosferă mai plăcută. Unele sate sunt cu adevărat pitorești. Oamenii sunt, în general, mai liniștiți, iar accentul este și el foarte diferit”, a remarcat un român, care le-a recomandat străinilor să viziteze regiunea.

Prețul de 73.000 de euro i-a uimit pe străini

Prețul de aproximativ 73.000 de euro plătit de cei doi tineri pentru casa din Transilvania a atras atenția multor occidentali, care l-au comparat cu sumele cerute pentru locuințe în țările lor.

„Felicitări! Aici, în Croația, ai nevoie de 150.000 de euro pentru un apartament într-o clădire veche”, a comentat un internaut.

„În Olanda ai nevoie de 600.000 de euro pentru o casă înșiruită, într-un sat”, a adăugat altcineva.

Un utilizator din Canada a susținut că 150.000 de euro nu i-ar ajunge nici măcar pentru a cumpăra un șopron în țara sa.

„Îți garantez că există destule locuri în Canada unde poți cumpăra o casă cu 150.000 de euro. Fiecare țară are zone ieftine și zone scumpe. Oamenii chiar ar trebui să înceteze să mai spună că suma X îți poate cumpăra doar lucrul Y în țara Z”, a replicat altcineva.

Proprietarul casei din Transilvania a explicat că diferențele dintre prețurile locuințelor din sate și cele din marile orașe sunt importante și în România.

„Este cam aceeași situație și în România, în orașele mari. De aceea am ales mediul rural, dar foarte aproape de un oraș de dimensiuni medii”, a răspuns el.

Altcineva, care căutase în trecut case în aceeași zonă a Transilvaniei, a fost surprins de suma plătită.

„De fapt, casa costa exact 45.000 de euro în 2024. Fostul proprietar a cumpărat-o, a renovat-o cu aproximativ 30.000 de euro și apoi a vândut-o din cauza unor probleme familiale. Consider că prețul este rezonabil”, a explicat proprietarul.

Unii români au apreciat prețul, pentru o căsuță locuibilă și curată, care pare să nu mai necesite investiții importante.

„Avem 1.077 de metri pătrați de teren. Pentru noi este suficient. Dacă era mai mult, ar fi fost prea greu de întreținut. Nu prea mai trebuie investiți bani, poate doar în ceva mobilier, dar asta cu timpul”, a explicat proprietarul locuinței.

Transilvania, tărâmul vampirilor pentru mulți străini

Menționarea Transilvaniei în postarea celor doi tineri a stârnit reacții amuzante din partea străinilor, care au asociat regiunea cu Dracula și cu legendele despre vampiri.

„Din fericire, încă aveți reflexie în oglindă”, a comentat un internaut, după ce a observat o fotografie în care cuplul apare reflectat într-o oglindă din casă.

„Am observat că ați postat o fotografie cu voi doi în oglindă. Ați făcut asta ca să ne asigurăm că nu sunteți vampiri?” a întrebat altcineva.

Altcineva a încercat să îi liniștească pe cei preocupați de prezența vampirilor în Transilvania.

„De fapt, nu există vampiri în Transilvania. Sursa: am locuit acolo și nu am văzut nici măcar unul în ultimii 300 de ani”, a scris acesta.

Prețul casei a devenit și el motiv de ironie.

„La banii aceștia, câte o vizită ocazională a lui Dracula nu este chiar o problemă”, a comentat cineva.

Pentru alți utilizatori, Transilvania a stârnit curiozități legate de trecutul regiunii și de limbile vorbite de locuitori.

„Așadar, veți învăța maghiara? Soția mea este din Transilvania și refuză categoric să vorbească românește!” a întrebat un internaut.

Unii localnici au relatat că limba maghiară li se pare dificilă pentru cei care vorbesc românește.

Un englez a povestit că a încercat timp de zece ani să învețe maghiara, pentru a putea comunica mai ușor cu familia soției sale, originară din Transilvania.

 „Mi-au trebuit zece ani ca să ajung să vorbesc și să înțeleg limba la un nivel foarte modest”, a recunoscut acesta.

Comunitatea săsească aproape dispărută, cea de romi, în creștere

Multe localități din Podișul Târnavelor, aflate în apropierea orașelor Mediaș, Blaj, Sighișoara, Târnăveni, Copșa Mică și Dumbrăveni, au avut în trecut comunități importante de sași. Acestea s-au diminuat treptat în ultimul secol, în urma schimbărilor demografice și a evenimentelor istorice care le-au afectat profund.

După Al Doilea Război Mondial, mii de sași din regiune au fost deportați în Uniunea Sovietică, unde au fost obligați să muncească în cadrul reparațiilor de război. Mulți dintre supraviețuitori s-au întors după câțiva ani, în timp ce alte familii s-au îndreptat spre Germania.

Din anii ’70, plecările sașilor în Republica Federală Germania s-au intensificat, fiind favorizate și de acordurile dintre autoritățile române și cele vest-germane, prin care statul german plătea pentru facilitarea emigrării etnicilor germani.

După căderea regimului Ceaușescu, în 1989, exodul s-a accelerat, iar numeroase sate din Transilvania și-au pierdut cea mai mare parte a populației săsești.

O parte dintre vechile gospodării săsești au fost cumpărate sau ocupate de familii de români și romi, iar în unele localități comunitățile rome au devenit tot mai numeroase. În același timp, multe dintre casele tradiționale, bisericile fortificate și alte clădiri istorice s-au păstrat și amintesc de vechile comunități săsești.