Turnul dacic uriaş descoperit în pădure. Ce soartă a avut monumentul care apăra Cetatea Blidaru VIDEO

0
0
Cetatea dacică Blidaru. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cetatea dacică Blidaru. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Turnul din Poiana Perţii, unul cel mai mare turn dacic descoperit în împrejurimile Cetăţii Blidaru este în pericol.

Ascuns în pădure, la poalele versantului abrupt pe care dacii şi-au ridicat cetatea Blidaru, turnul de apărare din Poiana Perţii se numără printre cele mai spectaculoase monumente antice din România.

GALERIE FOTO - CETATEA BLIDARU ŞI TURNUL DIN POIANA PERŢII

VIDEO - TURNUL DACIC

VIDEO - CETATEA BLIDARU

Deşi ar fi putut reprezenta o atracţie turistică pentru cei care urcă la fortăreaţa dacică din Munţii Şureanu, clasată ca monument de patrimoniu mondial UNESCO, a fost lăsat de izbelişte de autorităţi. Monumentul din Poiana Perţii a fost descoperit de arheologi în anul 1953.

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Pe urmele aurului dacic dispărut. Cum au ajuns în SUA cele mai preţioase comori furate din Sarmizegetusa Regia

Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase

„Spre nord-vest de platoul Blidarului, mai jos de el, sub o pantă împădurită, destul de abruptă, ce coboară aproximativ 30—40 m, se află o poiană frumoasă, întinsă, cunoscută sub denumirea de Poiana Perţii. Ea are forma unui triunghi înconjurat din toate părţile de pădure.

Spre vest este mărginită de o pantă ce coboară în Valea Chişătioarei, iar spre nord muchea acestei poieni coboară tot în Valea Chiştioarei deasupra Grădinii Făeragului. Spre nord-est, Poiana Porţii se prelungeşte printr-o muche numită muchea Chiştioarei cu terase mici, etajate, dintre care unele au adăpostit turnuri de pază de dimensiuni mici.


Turnul din Poiana Perţii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

cetatea dacica blidaru foto daniel guta adevarul

În partea de vest a poienii se găseşte o ridicătură de pământ care a ascuns resturile unui turn de dimensiuni mari. în partea mai înaltă, de sud-vest, a poienii, o groapă rotundă, adâncă de doi metri, cu marginile ridicate, a dus la presupunerea că aici a existat un rezervor de apă, sau o captare de izvoare”, informa arheologul Ştefan Ferenczi, în 1973.


Misteriosul turn dacic din Poiana Perţii. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Descoperit în anii ’50

Turnul patrulater cu laturile de aproximativ 13 metri, impresiona prin dimensiunile şi soliditatea zidurilor sale.

„Turnul, semnalat mai de mult şi conturat în vara anului 1953, are o formă aproape pătrată: 13,35 X 12,70 metri în exterior şi 8 X 7,75 metri în interior. Zidurile turnului, bine păstrate pe laturile de sud-est, sud-vest şi nord-vest, demolate însă (până la două rânduri de blocuri) pe latura de nord-est, au fost construite din blocuri de calcar. Zidul de altfel este construit în tehnica obişnuită dacică; singura intrare cu prag este pe latura de nord-est. Grosimea zidului este de 2,50—2,70 metri. Cu ocazia lucrărilor executate în colţul interior (de sud-est) al turnului, într-o casetă de 2 x 2 m am constatat că zidul turnului a fost construit din 6 şiruri de blocuri. Turnul, desigur, avusese numai cele şase şiruri de blocuri, fiindcă ultimul rînd, superior, pe o porţiune intactă, observată de noi, pînă la cele două margini ale feţei exterioare şi a celei interioare a fost acoperit cu un strat de lespezi de stîncă locală bine aranjate. Trebuie sa presupunem, deci, că partea superioară a turnului era de lemn”, arăta arheologul Ştefan Ferenczi.


O latură a turnului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

cetatea dacica blidaru foto daniel guta adevarul

În Antichitate, înaintea distrugerii sale, monumentul era mult mai voluminos şi ar fi fost folosit pentru supravegherea văii de sub cetatea Blidaru şi pentru apărarea aşezării dacice şi a cisternei sale de apă, aflată mai sus de acesta. Alte turnuri, de dimensiuni mult mai mici, împânzesc şi ele pădurile din jurul cetăţii.


Cetatea dacică Blidaru. VIDEO: ADEVĂRUL

Restaurat în anii ’80

La începutul anilor ´80, când mai multe cetăţi dacice au intrat într-un program de restaurare, au avut loc lucrări de refacere a turnului dacic şi de amenajarea a zonei din împrejurimile sale. De atunci, însă, monumentul a fost neglijat şi lăsat pradă uitării, iar natura a pus stăpânire pe el.

„Turnul s-a ruinat iar şi a fost năpădit de vegetaţie. Paramentele exterioare sunt prăbuşite pe mai mult de jumătate din lungimea lor, blocurile de piatră sunt împrăştiate în preajma turnului, muşchii acoperă zidurile, vegetaţia de pădure a năpădit întreaga poiană”, informa arheologul Aurora Peţan, pe blogul său, dacica.ro.

În ciuda degradării sale, turnul aflat la doar 50 de metri sub platoul Cetăţii Blidaru a rămas un loc spectaculos, pe care turiştii îl găsesc cu greu, coborând abrupt prin pădure, pe potecile bătătorite doar de turmele de mistreţi.

În 2021, Cetatea dacică Blidaru a intrat în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, împreună cu aşezările de la Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa. Autorităţile judeţene au angajat o firmă de pază pentru a supraveghea situl UNESCO. Turnul din Poiana Perţii, împreună cu alte vestigii din împrejurimile sale, a rămas, însă, în afara ariei de interes a autorităţilor, la fel cum s-a întâmplat şi cu aşezarea de la Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia.


Intrarea în cetatea dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

cetatea dacica blidaru foto daniel guta adevarul

„Până vor veni vremuri mai bune, turnul din Poiana Perţii rămâne un loc secret, ferit, deşi foarte aproape de cetate. Un loc în care florile, ierburile şi copacii cresc în voia lor printre ruine, spunând singura poveste pe care o ştim astăzi: a fost odată un rege dac…”, mai scria arheologul.

Povestea Cetăţii dacice Blidaru

Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor. Cetatea Blidaru avea o formă trapezoidală, ziduri puternice din piatră ridicate într-un stil elenistic, pe care dacii l-au adaptat propriilor nevoie şi turnuri patrulatere. Potrivit arheologilor, în jurul cetăţii Blidaru se aflau mari cartiere cu terase tăiate în trepte, legate între ele prin reţele de drumuri, iar în apropiere, în locul numit  Pietroasa lui Solomon, a existat o zonă sacră, cu mai multe temple. Mai multe turnuri apărau cetatea în faţa unor atacuri din toate direcţiile.


Video, pe larg, cu cetatea dacică Blidaru şi turnul din Poiana Perţii.


„Pentru cetatea de la Blidaru s-a folosit murus dacicus atât la ridicarea zidurilor incintei trapezoidale, cât şi la cele 6 turnuri patrulatere aflate pe traseul ei. În aceeaşi tehnică a fost ridicat şi primul palier al  unui turn amplasat în interiorul fortificaţiei. La ridicarea zidurilor au participat meşteri greci, pe unele din blocuri fiind incizate litere greceşti precum Θ şi Ɔ. Aceste litere şi alte similare apar incizate pe blocuri în aproape toate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, fiind considerate semne de pietrar care marcau locul exact al unui bloc într-o anumită parte a zidului”, informează cetăti-dacice.ro.

Cetatea Blidaru, a cărui distrugere ar fi avut loc în timpul celui de-al doilea război cu Traian, din anii 105 - 106 p. Chr., a rămas un reper pentru pasionaţii de istorie antică. Cercetările ştiinţifice de la Blidaru nu au vizat decât o mică parte din zona cetăţii, iar cele mai mari campanii arheologice s-au derulat în anii 1950, cu tehnologia acelor vremuri. În anii 1970, autorităţile au intenţionat, pe lângă reabilitarea aşezării, să amenajeze şi un funicular de doi kilometri, pentru a le facilita accesul turiştilor. Instalaţia de funicular nu a mai fost înfiinţată.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Moştenirea controversată a dacilor. Ce rol aveau, de fapt, „calendarul” şi „ceasul solar” din Sarmizegetusa

Altarul sexului din Sarmizegetusa Regia. Zeci de cupluri prinse făcând dragoste, noaptea, pe Soarele de andezit

Tehnica uimitoare în care au fost create brăţările de aur din Sarmizegetusa. Unele bijuterii aveau 1,7 kilograme

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite