Pe urmele aurului dacic dispărut. Cum au ajuns în SUA cele mai preţioase comori furate din Sarmizegetusa Regia
0
Unele dintre cele mai preţioase tezaure antice furate din zona Sarmizegetusei Regia au fost recuperate din Statele Unite ale Americii. Tot aici, însă, şi-au pierdut urma alte numeroase artefacte din aur şi argint.
În anii 2000, o mulţime de bunuri arheologice valoroase, descoperite de căutătorii de comori în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns pe piaţa antichităţilor din Statele Unite ale Americii.
Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase
Printre ele s-au numărat mai multe brăţări spiralice de aur, scuturi antice de fier şi tezaure de kosoni de aur şi argint. O parte din bunuri au fost recuperate de autorităţile române, în timp ce altele sunt în continuare date în urmărire internaţională.
Un document confidenţial, din iunie 2009, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia solicita Departamentului de Justiţie din SUA asistenţă în recuperarea brăţărilor dacice şi a altor artefacte, prezenta modul în care bunurile arheologice furate din cetăţile dacice au ajuns în SUA. Solicitarea a fost publicată pe site-ul offshorealert.com, specializat în dezvăluirea fraudelor internaţionale.
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Două grupuri de inculpaţi (13 şi 10 persoane), membri ai unor asociaţii internaţionale de braconieri, au fost trimise în judecată la Tribunalul Hunedoara în anii 2005 şi 2008 pentru furturile comise în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde se aflau o serie de comori constând în monede de aur şi brăţări în formă de spirală (o brăţară a fost furată în 1998, alte şase brăţări spiralice au fost furate în martie 1999, alte două brăţări spiralice au fost furate în vara lui 1999, alte zece brăţări în formă de spirală au fost furate în mai 2000 şi, în cele din urmă, cinci brăţări în formă de spirală furate în mai 2001), informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în cererea de cooperare adresată în 2009 autorităţilor din SUA. Un alt grup de inculpaţi (39 persoane) era urmărit în aceeaşi perioadă pentru infracţiuni similare.
Radu Horia Camil, intermediarul tranzacţiilor
Radu Horia Camil, fost inculpat şi condamnat în dosarele privind traficul de comori dacice se afla la acea vreme în SUA şi era indicat de autorităţile române drept unul dintre personajele cheie din reţeaua prin care bunurile de patrimoniu au ajuns în SUA. Era acuzat că s-a asociat în perioada 1998 – 2007 cu grupările infracţionale şi a ajutat la valorificarea mai multor piese de aur şi argint pe piaţa neagră. Potrivit anchetatorilor, Camil a vândut o brăţară dacică de aur, de 680 grame, firmei „Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu preţul de 40.000 dolari.
Solicitarea PCA Alba. Sursa: offshorealert.com
O altă brăţară, de 760 gr. a fost transmisă aceleiaşi firme pentru a o vinde în regim de consignaţie cu preţul de 45.000 dolari, însă pentru că nu s-a reuşit vânzarea ei, acesta a scos-o la licitaţie pe e-bay, vânzând-o, în 2005, firmei Ariadne Galleries din New York, pentru preţul de 30.000 USD, susţineau anchetatorii.
„Radu Horia Camil, cetăţean român şi britanic, a comercializat ilegal în Statele Unite, cu facturile indicate în cerere, cel puţin două brăţări (furate în vara anului 1999), care au fost recuperate de către Statul Român, astfel: una de la Mr. Ward (Ward&Co Works of Art New York) în 2007, restituită de bunăvoie, fiind rambursată anterior. Înainte de acest eveniment, în septembrie 2006, perechea sa a fost confiscată de organele franceze de drept de la domnul Demirjian T. (Ariadne Gallery NY) dintr-o expoziţie din Paris, şi restituită statului român. Această pereche de brăţări spiralice fusese examinată anterior pentru autentificare, în decembrie 2002, de către expertul Pieter Meyers din Los Angeles”, se arăta în documentul transmis autorităţilor din SUA.
Kosoni de aur. ADEVĂRUL
În 1999, o spirală de aur furată în 1998 a fost expusă la Christie's New York pentru vânzare, de către dealer-ul Steve Rubinger din California, după care piesă a dispărut în S.U.A, arătau anchetatorii, care au solicitat audierea dealerului. Acesta refuzase să coopereze pentru recuperarea ei.
În anul 2007, clienţii avocatului Peter A. Chavkin din New York au restituit Statului Român patru brăţări în formă de spirală dintre cele care fuseseră furate în martie 1999 şi vândute de inculpaţi, prin cetăţeanul sârb Ilic Ljubjsa, menţionau reprezentanţii PCA Alba Iulia.
„Verificările efectuate la Serviciul Vamal şi Protecţia Frontierei SUA ar putea evidenţia faptul că unele dintre brăţări, monede şi artefacte au fost aduse în Statele Unite ale Americii de către suspecţii indicaţi în perioada 1998-2009. Activitatea reţelei de braconaj arheologic continuă până în prezent”, se arăta în documentul din 2009.
Kosonii de argint recuperaţi din SUA
Tot în Statele Unite ale Americii a ajuns, la mijlocul anilor 2000 şi un tezaur de kosoni din argint, furat din Sarmizegetusa Regia. Anchetatorii grupărilor de traficanţi de comori dacice au stabilit că artefactele preţioase proveneau dintr-un mare tezaur, de circa 2.300 de piese, a cărei descoperire, învăluită încă în mister, a fost semnalată în anul 2003, în zona Sarmizegetusei Regia. Monedele antice ar fi ajuns, un an mai târziu, în Germania şi apoi au fost achiziţionate de un colecţionar american.
Brăţară recuperată. ADEVĂRUL
„În martie 2009, un lot de monede dacice din argint, cunoscut sub numele de Koson, a fost scos la vânzare publică de către dealerul Harlan Berk din Chicago. El a fost avertizat de autorităţile române că monedele au fost furate şi că au fost urmărite de Interpol, dar până în prezent nu am primit niciun răspuns”, se arăta în solicitarea de cooperare transmisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Ulterior, circa 300 de monede Koson au fost recuperate de autorităţile române. Dintre acestea, 49 au fost expuse în premieră în anul 2013, de Muzeul Naţional de Istorie al României. Artefactele au fost aduse din Statele Unite ale Americii, operaţiunea fiind considerată o premieră, fiind pentru prima oară când autorităţile române reuşeau recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană.
„Monedele fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – KOSON. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44 - 29 a. C. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur, descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membri ai unor reţele infracţionale, care au activat zona în Sarmisegetuza Regia. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, o parte fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi”, informa Muzeul Naţional de Istorie a României.
Două scuturi recuperate din SUA
Mai multe scuturi antice de fier, cu un rol ritual, potrivit arheologilor, au ajuns pe piaţa neagră în SUA, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în cererea de cooperare adresată în 2009 autorităţilor din SUA. Potrivit anchetatorilor români, în perioada 2002-2003, grupările braconierilor au furat din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei cel puţin opt scuturi din fier forjat, care au fost valorificate pe piaţa internaţională a antichităţilor. Artefactele fi fost descoperite de braconierii arheologici într-un presupus edificiu de cult antic din cetatea dacică Piatra Roşie, unde în 1949, arheologii au scos la iveală fragmentele primului astfel de scut.
Până în 2010, timp de şase ani, două astfel de artefacte, unul cu reprezentarea unui grifon, celălalt a unui taur, au fost păstrate în colecţia unui arheolog din Statele Unite ale Americii. Robert Haber le cumpărase în 2004, fără să ştie originea lor, de la Radu Horia Camil. În 2010, americanul a notificat autorităţile române că deţine aceste obiecte, după ce aflase că provin dintr-un furt şi că au fost exportate din România în mod ilegal. Artefactele au fost recuperate în 2012, iar conform estimării din 2015 au o valoare de 80.000 de euro fiecare.
Scuturi recuperate de autorităţi. Foto: Poliţia Română.
Radu Horia Camil a recunoscut vânzarea lor din 2004, dar nu a oferit informaţii despre cum a ajuns în posesia lor. Cu un astfel de „scut” de paradă se prezentase în 2006 la sediul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca pentru a-l oferi spre vânzare cu 20.000 de lei, însă în final a fost nevoit să îl doneze muzeului. „Pe site-ul Freeman & Sear apar imaginile unui număr de scuturi dacice furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, care au fost oferite spre vânzare şi sunt urmărite internaţional de către Interpol”, informau anchetatorii români, în solicitarea trimisă autorităţilor din SUA.
Cel puţin 24 de brăţări dacice furate
De la începutul anilor ´90, Sarmizegetusa Regia a fost scormonită intens de căutători de comori, iar cele mai valoroase descoperiri, investigate de autorităţi, datează din perioada 1999 – 2001.
Cel puţin 24 de brăţări spiralice de aur au fost traficate în anii următori pe piaţa neagră a antichităţilor. În perioada 2007 – 2011, 13 astfel de artefacte au fost recuperate de statul român, 12 din afara ţării şi una în urma unei operaţiuni a Poliţiei de Frontieră, la Hunedoara.
Alte cel puţin 11 brăţări dacice, descoperite în Sarmizegetusa Regia, sunt date încă dispărute, anunţau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care au instrumentat dosarele reţelelor infracţionale.
Şase brăţări de aur ar fi fost descoperite în martie 1999 într-o zonă a Sarmizegetusei Regia numită Muchea Cetăţii.
În martie 1999, un tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descoperit de căutătorii de comori la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi peste 2.000 monede din argint. Aurul a fost scos ilegal din ţară şi vândut traficanţilor sârbi.
În vara anului 1999, braconierii şi câţiva localnici din satul Luncani au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia. Acolo au localizat, susţineau anchetatorii, un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost scoasă din ţară cu ajutorul traficanţilor de antichităţi, ajungând în final în SUA.
În luna mai a anului 2000, braconierii au localizat în „Căprăreaţa”, un loc din arealul Sarmizegetusei Regia, o groapă de cult în care se aflau 10 brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea cuprinsă între 930 -1.200 grame.
Un an mai târziu, în luna mai a anului 2001, echipele de braconieri arheologici au revenit în zonă şi au descoperit o altă groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit trei brăţări spiralice din aur. În ziua următoare descoperirii, au mai fost găsite încă două brăţări similare. Cele mai multe dintre artefacte au fost scoase ilegal din ţară, prin vama Nădlac, traficanţii aurului dacic ascunzându-le în rezervoarele maşinilor.
13 brăţări spiralice din aur recuperate
Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei.
A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.
În aceeaşi perioadă, o altă brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean.
În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor.
În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german.
În 2009, a douăsprezecea brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.
În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar a treisprezecea brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 gr. furată din Sarmizegetusa Regia. Cheltuielile pentru expertizarea şi repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.
Peste 50 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, traficate în Occident, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
„Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
