Țara Hațegului, pol turistic în vestul României. Arsenie Boca și dinozaurii, „motoarele” regiunii VIDEO

0
Publicat:

Mai multe investiții importante derulate în ultimii ani în Țara Hațegului au vizat dezvoltarea turismului. În prezent, regiunea de la poalele Retezatului se numără printre cele mai căutate din vestul României.

Mormântul lui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj pentru români. Foto: Daniel Guță
Mormântul lui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj pentru români. Foto: Daniel Guță

Țara Hațegului își păstrează acest nume încă din secolul al XIII-lea, când ținutul deluros din Hunedoara, mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă a fost atestat documentar. Țara Hațegului a fost locuită, însă, din cele mai vechi timpuri, iar numeroasele sale vestigii antice și medievale au reprezentat dintotdeauna atracții pentru călători.

Drumurile sale duc spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa – prima „colonie” (oraș antic important) înființată de romani în Dacia, spre bisericile și cetățile medievale de piatră, propuse în patrimoniul mondial UNESCO, ori urcă spre crestele „pleșuve” ale munților Retezat și Parâng.

Alte cărări se afundă în văile adânci pâraielor care coboară din munți și inundă bazinele Streiului, Râului Mare și Jiului ori se pierd în sălbăticia parcurilor naționale Retezat și Grădiștea Muncelului Cioclovina.

De la începutul secolului trecut, localnicii din Țara Hațegului au putut profita de pe urma atracțiilor istorice și naturale ale regiunii, iar primele asociații de turism și cabane montane destinate excursioniștilor au fost înființate aici la mijlocul anilor ’30, odată cu declararea Retezatului parc național și rezervație științifică.

Arsenie Boca a contribuit decisiv la creșterea numărului de turiști

În ultimul deceniu, turismul a luat din nou avânt în Țara Hațegului, iar împrejurimile Hațegului au fost împânzite de pensiuni.

Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță
Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță

„Oamenii au început să își transforme casele bătrânești din sate în pensiuni. Alții le-au ridicat din temelii, pe terenurile fostelor livezi și curți, ori au început să ofere cazare în mici cabane  de lemn. Aproape fiecare încearcă să profite de pe urma numărului tot mai mare de turiști și de pelerini care vin, an de an, la Mănăstirea Prislop”, relata Ioana, o localnică din satul Silvașul de Sus, învecinat Mănăstirii Prislop și orașului Hațeg.

În afara numărului mare de pensiuni și moteluri construite de localnici în Țara Hațegului, câteva locuri din regiune au trecut prin transformări importante, care au dus la dezvoltarea turismului.

Schimbarea la față a Mănăstirii Prislop

În anii ’90, înainte de a deveni loc de pelerinaj al românilor veniți să se reculeagă la mormântul lui Arsenie Boca, mănăstirea Prislop (video) era un loc primitor, însă cu o înfățișare mult mai modestă față de cea pe care o găsesc oaspeții săi în prezent.

Un drum de pământ îi aduce pe călători până la poarta așezământului, iar câteva măicuțe puteau fi văzute trebăluind pe potecile din curtea acestuia, care nu avea nici măcar un gard împrejmuitor, își amintesc localnicii.

Acum, miile de pelerini care vin frecvent la mormântul lui Arsenie Boca ajung la mănăstire pe un drum modern cu trei benzi, pe marginea căruia localnicii au înșirat florării și tarabe cu suveniruri și mâncăruri, și au fost construite moteluri, pensiuni și restaurante.

O parcare de peste 200 de locuri a fost construită pe dealul din fața mănăstirii, după terasarea acestuia. În curte, au fost ridicate mai multe clădiri de locuit și anexe, iar fostele poteci spre cimitirul unde se află mormântul lui Arsenie Boca au fost transformate în alei largi, pavate cu marmură.

Parcul dinozaurilor de la poalele Retezatului

În trecut, ţinutul învecinat Hațegului, de la poalele Retezatului, era împânzit cu fosile ale animalelor preistorice, cărora localnicii le spuneau „oase de urieşi”.

Primele fosile de dinozauri „pitici” – așa cum sunt numiți dinozaurii care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani, când regiunea era doar insulă uriașă – au fost descoperite și cercetate la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe valea Sibișelului.

Valea Dinozaurilor. Foto: Daniel Guță
Valea Dinozaurilor. Foto: Daniel Guță

De-a lungul timpului, numeroși oameni de știință au cercetat locurile, însă puțini localnici au încercat să profite de potențialul turistic pe care îl ofereau descoperirile din Valea Dinozaurilor.

În 2021, la marginea satului Sibișel, traversată de unul dintre drumurile spre Parcul Național Retezat a fost inaugurat unul dintre cele mai mari parcuri tematice din România, despre dinozauri.

„Am ales acest loc deoarece are o istorie bogată în spate care nu trebuie uitată sau pierdută. În această vale s-au descoperit primele fosile de dinozauri din România. Am inaugurat în august 2021 și continuăm să lucrăm intens pentru a dezvolta și transforma acest parc într-un sat de vacanță tematic care se extinde pe o arie de zeci de hectare cu șes, pădure, râu, deal și munții în zare…un paradis pentru iubitorii de natură”, arătau reprezentanții parcului tematic de la poalele Retezatului.

Castelul Nopcsa, restaurat după mai multe decenii

O mulțime de castele și biserici din secolele trecute împânzesc Țara Hațegului. Câteva dintre ele, ruinate cu timpul, au fost reabilitate pentru a fi redate turismului.

Un astfel de loc este Castelul Nopcsa (video), din Săcel, aflat la șapte kilometri de Hațeg, locuit în trecut de faimosul savant Franz Nopcsa (Nopcea), descoperitorul dinozaurilor pitici.

Din 2019, monumentul istoric vechi de peste două secole se află în șantier, iar lucrările de restaurare au ajuns la final. Fațadele sale au fost reabilitate și zugrăvite în alb, iar mai multe clădiri ruinate din curte au fost demolate.

În acest an, castelul care va deveni centru turistic și muzeu, va fi redeschis publicului, într-o nouă înfățișare, după aproape două decenii.

Castelul aflat la poalele Retezatului a fost naționalizat după Al Doilea Război Mondial, iar autoritățile comuniste l-au transformat într-un internat şi o şcoală pentru copii cu nevoi speciale, care a funcţionat până la sfărşitul anilor ’90.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa - cel mai vizitat loc istoric din Țara Hațegului

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fostul oraș antic înființat de împăratul Traian în Dacia învinsă de romani, se numără printre cele mai vizitate monumente istorice din Hunedoara, cu peste 70.000 de turiști lunar.

Mulți dintre oaspeții săi continuă să confunde așezarea de lângă Hațeg, cu Sarmizegetusa Regia, aflată în Munții Șureanu, la peste 50 de kilometri distanță.

Numărul turiștilor va crește în anii următori, susțin reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara care administrează situl, odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare a Amfiteatrului antic (video), începute în 2021.

Între timp, mai multe pensiuni au fost deschise în împrejurimile fostei „colonii” din Dacia romană.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite