Video Paradoxul din satul natal al lui Arsenie Boca: pelerinaj prosper, biserică monument în ruină VIDEO
0În satul natal al lui Arsenie Boca, mulți localnici au făcut un adevărat cult pentru fostul călugăr. Și-au împodobit casele cu picturi care îl înfățișează și au ridicat monumente în cinstea acestuia. În locul căutat de pelerini, vechea biserică de lemn, extrem de valoroasă, a fost dată uitării.
În trecut, satele comunei Vața de Jos (județul Hunedoara) au fost cunoscute pentru izvoarele termale care împânzesc ținutul de la poalele Munților Metaliferi.
Zona comunei Vața de Jos din județul Hunedoara are o istorie bogată. În trecut, satele comunei au fost cunoscute pentru izvoarele termale care împânzesc ținutul de la poalele Munților Metaliferi, iar prin secolul al XIX-lea, mica stațiune era lăudată de călătorii sosiți aici din toate colțurile Imperiului Austro-Ungar.
Mai mult, la începutul secolului XX, familia regală a României se număra printre oaspeții de seamă ai băilor, faimoase pentru calitățile lor terapeutice.
Nu trebuie uitat nici faptul că Avram Iancu, personalitatea legendară a munților Apuseni, a fost mândria celor mai mulți dintre locuitorii așezărilor din acest ținut, aflat în vecinătatea locului de veci al „Crăișorului Munților” de la Țebea.
În rest, nimic important, căci localnicii au dus și duc un trai destul de liniștit, bazat pe creșterea animalelor, pe munca pământul ori în exploatările forestiere din zonă.
Cultul lui Arsenie Boca, în satul natal
Însă, de câțiva ani, lucrurile par să ia o altă turnură. Numeroși dintre sătenii comunei Vața de Jos și-au descoperit un nou idol - călugărul Arsenie Boca (1910-1989) - a cărui casă părintească se afla pe Dealul Bujoara, la marginea satului Căzănești.
Ce-i drept, nu-și mai amintește nimeni nimic de săteanul Arsenie Boca, căci a plecat din locurile natale încă din copilărie, fără a se mai întoarce vreodată acolo.
Gospodăriile din satul Căzănești, aflate la poalele Dealului Bujoara, se înșiră de-a lungul văilor Ponorului și ale afluenților acestuia, înconjurate de pădurile care acoperă versanții.
În sat, oamenii îi cinstesc memoria duhovnicului, chiar dacă nu l-au întâlnit vreodată. Și-au împodobit pereții locuințelor cu tablouri cu Arsenie Boca, și-au tapetat zidurile caselor cu postere de mari dimensiuni, care îl înfățișează, au ridicat monumente și troițe în amintirea lui. Locurile de popas de pe marginea drumului Vața de Jos – Căzănești sunt și ele pline de suveniruri religioase dedicate călugărului.
„A fost un om sfânt care a binecuvântat aceste locuri. Însă a plecat de mic din locul natal, părinţii lui s-au despărţit şi fiecare dintre ei și-a continuat viața în alte locuri. Așadar nu l-a știut nimeni de aici. Mama părintelui este înmormântată la Hălmagiu în județul Arad, și nu la Vața de Jos, cum credeau oamenii, iar tatăl său la Vârfurile, tot în judeţul învecinat”, relata Ioan, unul dintre localnici.
Unii localnici cred că satul Căzănești și așezările învecinate au fost ferite de calamități datorită „protecției” lui Arsenie Boca. De aceea, spun ei, au așezat icoane la tot pasul ca semn de prețuire pentru acesta. Alții au văzut în popularitatea fostului călugăr o oportunitate de afaceri.
„De câțiva ani s-au deschis mai multe pensiuni în satele de pe valea Ponorului. Vin tot mai mulți turiști aici pentru a căuta locul natal al lui Arsenie Boca. Alții vin pentru pitorescul zonei. Au fost mine aici, la Căzănești și, peste deal, la Ciungani, dar s-au desființat prin anii ‘90. În locul lor au apărut pensiuni”, spune Marian Popa, un alt localnic din Căzănești.
Biserica din Căzănești, uitată
În centrul satului Căzănești, o biserică de lemn ridicată în secolul al XVII-lea oferă mărturii despre vechimea așezării.
Biserica din Căzănești este considerată de specialiști una din cele mai valoroase biserici de lemn din România, datorită vechimii sale, a stilului arhitectural și a picturii murale care s-a mai păstrat din ea.
„Din păcate, biserica noastră din Căzănești este într-o stare foarte proastă, din cauza acoperișului din șindrilă, foarte degradat. Nu știu dacă vom găsi meșteri să îl poată reface, pentru ca apa de ploaie să nu mai treacă prin el. Am vrut să o acoperim cu celofan, dar nu ne-au dat voie cei de la Direcția de Cultură”, spune Ștefan, un vârstnic din Căzănești.
Afaceri pe vatra părintească a lui Arsenie Boca
Drumul spre Dealul Bujoara, unde s-a născut și ar fi copilărit Arsenie Boca, pornește din apropierea bisericii de lemn și se afundă în pădure, urcând pe coama dealului, ocupată în prezent de o biserică nouă, cu acoperișuri din foiță de aur, învecinată unor mici gospodării și sălașe. În apropiere, o căsuță de lemn ridicată pe vatra familiei duhovnicului a devenit loc de pelerinaj.
„Oamenii vin aici de sărbători și mai ales în septembrie, în preajma zilei de naștere a părintelui, dar și în 28 noiembrie, când acesta a murit. Atunci este hram la mănăstirea Prislop, însă pelerinii ajung și aici”, spune unul dintre localnici.
Căsuța, un fost sălaș amenajat pentru a putea fi locuit, acoperită de ilustrații de dimensiuni mari, care îl înfățișează pe Arsenie Boca, este confundată adesea cu casa natală a fostului ieromonah. Casa părintească a fostului preot nu mai există de mulți ani, recunosc localnicii. De altfel, încă din adolescența sa, fusese vândută de acesta.
„M-am născut în 1910, septembrie 29, în Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara. Şcoala primară şi liceul în orăşelul Brad, acelaşi judeţ. În cursul Teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile”, scria călugărul Arsenie Boca, în 1945, într-o declarație dată Siguranţei statului, în 1945, păstrată în arhivele statului român.
Recent, așa-zisa casă natală și terenul pe care s-ar fi aflat vatra părintească a lui Arsenie Boca, cu suprafață de 8,5 hectare, au fost scoase la vânzare de o asociație din Timișoara, printr-o agenție imobiliară. Prețul solicitat se ridică la trei milioane de euro, negociabil.
Călugărul Arsenie Boca, popular după moarte
Călugărul Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu şi apoi la Mănăstirea Prislop. A murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989.
Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti.
„La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, își amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care îl cunoscuse pe fostul preot.
Călugărul Arsenie Boca a devenit tot mai popular după moartea sa, iar din anii 2000 mănăstirea unde a slujit a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
Se încarcă comentariile...
