Muntele răvășit de căutătorii de comori dacice. Zeci de kilograme de aur pur au fost găsite aici VIDEO
0Deasupra Sarmizegetusei Regia, pădurile de pe dealul Grădiștii Muncelului au fost răvășite de-a lungul timpului de căutătorii de comori. Aici au fost descoperite cele mai prețioase tezaure dacice.
Mai multe drumuri forestiere și poteci urcă de la cetățile dacice Sarmizegetusa Regia și Fețele Albe spre culmile Muncelului, Hunedoara, care se înalță la peste 1.500 de metri. Pădurile înconjoară complet acest ținut al pajiștilor alpine, în centrul căruia de află cel mai înalt vârf din zonă, Godeanu (1.656 metri), supranumit și „Muntele sfânt al dacilor”.
Un castru roman de marș, cel mai apropiat de capitala dacilor, ar fi fost înființat pe muntele Muncel (1.565 metri) în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al doilea, urmele lui fiind vizibile și în prezent.
Unii cercetători au susţinut că așezarea de pe platoul alpin ar fi putut reprezenta o cetate dacică, ridicată în încercarea disperată a localnicilor de a apăra Sarmizegetusa Regia, în faţa înaintării legiunilor romane pe plaiurile din Munţii Şureanu.
Deși fortificația antică de pe Vârful Muncel a fost observată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, potrivit arheologilor, ea a stârnit mai puțin interesul față de comorile descoperite de-a lungul timpului la poalele ei, de peste două secole.
Comorile care au declanșat febra aurului
Pădurile de la poalele muntelui au fost scotocite intens la sfârșitul secolului al XVIII-lea, încă dinainte ca ruinele orașului antic Sarmizegetusa Regia să fie descoperite de autorități, interesate de aurul găsit în zonă. Primele mari comori de aur au fost descoperite, însă, din întâmplare de localnici, potrivit mărturiilor vremii.
În vara anului 1790, în locul care avea să fie numit Râpa cu Galbeni, o furtună a dus la dezrădăcinarea unui paltin secular, iar printre rădăcinile lui, localnicii au găsit un tezaur uriaș de monede de aur, relata arheologul Aurora Peţan, în volumul „Sarmizegetusa Regia. Redescoperirea Cetăţii” (Dacica, 2018), citând mărturiile vremii.
Un oier din satul Strugari, pe nume Alion Bodea, ar fi cules galbenii împrăștiați pe pământ, i-a încărcat într-o căruță și, i-a adus, cu multă greutate la stâna sa. Aici, aurul a fost ascuns în oalele și butoaiele sau, potrivit altor mărturii, într-o peșteră.
„Descoperirea a fost tăinuită multă vreme. Secretul a ieşit la iveală după mulţi ani. Locul în care a fost găsită comoara a fost numit, de atunci, Râpa cu galbeni, iar din aceeaşi zonă provin o serie de artefacte dacice (un depozit de piese de fier), găsite ulterior, întâmplător (sau prin braconaj)”, informa cercetătoarea Aurora Peţan.
În anul 1802, în Valea Mică, un loc foarte apropiat de Râpa cu Galbeni, doi copii care păstoreau porcii au descoperit o altă comoară uriaşă, de monede Lysimach. Descoperirea a fost consemnată de reprezentanţii Fiscului austriac, în documentele vremii, iar Arimie Popa, localnicul care intrase în posesia tezaurului, a fost nevoit să predea 280 de galbeni monetăriei din Alba Iulia. Se crede însă că grămezile de galbeni descoperite de localnic au fost mult mai mari decât cele despre care acesta a mărturisit.
Kosonul care a declanșat, din nou, febra aurului
La începutul secolului al XIX-lea, odată aflată taina comorilor din munți, febra aurului i-a cuprins pe localnici, iar oamenii au pornit în număr tot mai mare în căutarea tezaurelor din jurul Sarmizegetusei Regia.
Autoritățile s-au sesizat și ele și au cercetat locurile păstrătoare de vestigii antice, ducând astfel la descoperirea din 1803 a ruinelor faimoasei capitale a dacilor, de la Grădiștea Muncelului.
Timp de 17 decenii, potrivit unor arheologi, veștile despre alte comori valoroase descoperite la poalele Muncelului nu au mai circulat.
Abia în 1970 a fost anunțată o nouă descoperire: o monedă de aur Koson, găsită la circa un kilometru de templele din Sarmizegetusa Regia.
„Cu puţin timp în urmă, cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea”, informa ziarul județean „Drumul Socialismului”, din 21 februarie 1971.
În anul următor, în aceeași zonă cunoscută sub numele de Căprăreața și aflată pe versantul sudic al Dealului Muncelului, lucrătorii forestieri au descoperit peste o tonă de unelte și lupe de fier.
Moneda din aur aflată de Ştefan Portic şi uneltele găsite în primăvara anului 1971 au atras numeroşi căutători de comori în zonă. Căutările s-au intensificat în primii ani după 1990, când braconierii arheologici s-au putut dota cu detectoare de metale din ce în ce mai performante, iar unii dintre localnici au fost folosiți drept călăuze.
Ela au dus la descoperirea celor mai valoroase comori dacice, a căror greutate în aur depășea 50 de kilograme.
Braconierii au dat lovitura după 1990
Pe culmea Căprăreața, prima mare comoară cunoscută publicului a fost scoasă la iveală de braconieri în luna august a anului 1998, după mai multe luni de scotocire a zonei.
Conţinea peste 3.600 de galbeni – stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur. Cele peste 30 de kilograme de monede din aur găsite în vara anului 1998 de traficanţii de comori au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA, iar în prezent sunt date în urmărire internaţională. Doar 27 de monede au fost recuperate din imensul tezaur.
În primăvara anului 1999, braconierii au dat din nou lovitura în aceeaşi zonă, pe Culmea Căprăreţei. De aici a fost scos la iveală primul tezaur de brăţări de aur cunoscut până în prezent. Cele şase piese au fost descoperite pe o terasă artificială, la circa 600 de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei. Aici au fost descoperite şase brăţări de aur, toate recuperate ulterior de autorităţile judiciare.
Cea mai faimoasă comoară a fost descoperită în 6 mai 2000, pe aceeaşi culme a Căprăreţei, la circa 500 de metri de temple, tot de braconierii călăuziţi de localnici. Tezaurul care conţinea zece brăţări spiralice de aur se fusese depus la baza unei stânci înalte de trei metri, situată la marginea unei terase artificiale, amenajată în antichitate.
În perioada 26 – 27 mai 2001, alte cinci brăţări dacice de aur au fost scoase la iveală din zona Căprăreaţa. Alte tezaure monetare de argint au fost localizate de braconieri în aceeași zonă de la poalele „Muntelui sfânt al dacilor”.
În afara comorilor de la Căpărăreaţa, cel puţin trei brăţări dacice de aur au fost scoase la iveală de braconieri, la Grădiștea Muncelului - Sarmizegetusa Regia. Acestea din urmă fac parte din două tezaure antice, descoperite în apropierea zonei sacre. Până în prezent, autorităţile au recuperat 13 spirale de aur.
Oficial, goana după comorile de la Grădiștea Muncelului s-a mai domolit, odată cu anchetele penale, care au dus la condamnarea mai multor traficanți de comori. Numărul posesorilor de detectoare de metale a crescut, însă, considerabil în ultimii ani, în județul Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
