Hunedoara

Ploile abundente din dimineața de marți, 13 februarie 2024, au cauzat inundații în zona Orăștiei (Hunedoara). Râul Romos a ieșit din matcă și a acoperit Drumul Național 7 și zona de la intrarea pe Autostrada A1.

Râul Strei din Hunedoara a trecut prin transformări ample, după ce, recent, stăvilarele sale de la Călan au fost ridicate, iar apa din lacul de acumulare a fost lăsată să curgă necontrolat.

Autostrada cu tuneluri, un tronson de circa zece kilometri de autostradă care va lega județele Hunedoara și Timiș, va traversa câteva așezări izolate de la granița celor două județe, aproape depopulate. Oamenii cred că nu îi va ajuta prea mult apropierea de autostradă.

Un grup de capre negre a fost surprins în imagini rare în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, într-o ipostază inedită. Caprele negre se aflau în sezonul împerecherii, întârziat de vremea mai călduroasă.

Din anii 2000, suprafețe întinse din combinatul siderurgic Hunedoara au fost transformate în terenuri virane. Abia de câțiva ani, unele terenuri au atras interesul investitorilor, care au anunțat deschiderea unor fabrici și centre comerciale

Lucrările începute în 2023 pe râul Cerna din Hunedoara, în centrul vechi al municipiului, au schimbat complet înfățișarea albiei ocupate în trecut de gunoaie și aluviuni.

Construcția pasajelor rutiere peste magistrala feroviară Simeria-Arad, pe care trenurile vor circula cu viteze superioare, se apropie de final, iar acestea vor înlocui vechile treceri la nivel cu calea ferată.

În satul Dumești din Hunedoara au mai rămas 5-6 oameni, însă așezarea depopulată din Munții Metaliferi a devenit tot mai cunoscută în ultimii ani, datorită unor povestiri SF despre o farfurie zburătoare care ar fi aterizat aici, în 1967.

Johann Henning a trăit aproape patru decenii în Germania, după ce a fugit din România în anii '80. A revenit în satul Romos din Hunedoara, a renovat casa părintească și spune că aici îi este mult mai bine decât în Germania.

O călătorie prin Defileul Jiului, trecătoarea din Carpați care leagă regiunile istorice Transilvania și Muntenia, poate fi o experiență de neuitat. Traseul este spectaculos, iar locurile au păstrat o mulțime de legende.

Râul Mureș traversează regiunea Transilvaniei de la est la vest, iar pe malurile sale s-au păstrat rămășițele a numeroase așezări antice. Câteva, faimoase, pot fi văzute în Hunedoara.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Hunedoara) a fost în ultimele două secole o sursă importantă de vestigii arheologice. Unele monumente prețioase descoperite aici s-au pierdut pentru totdeauna.

Apa curentă și asfaltul nu au mai ajuns în câteva sate din sate din Hunedoara, deși unele se află în apropiere de Lacul Cinciș și de combinatul siderurgic. Din această cauză, așezările riscă să dispară în următoarele decenii

Una dintre cele mai vechi căi ferate din România leagă orașele Hunedoara și Simeria. A fost deschisă circulației în 1884, iar la 140 de ani de la inaugurare, trenurile de călători nu mai circulă pe ea

O adolescentă de 16 ani a fost agresată de colegele ei, care au acuzat-o că din cauza ei a întârziat autobuzul școlar. Victima și-a chemat în ajutor sora mai mare, care le-a lovit pe celelalte fete.

La 31 de ani de la moartea sa, fotbalistul Michael Klein a rămas un simbol al Hunedoarei. Localnicii l-au comemorat în fața statuii aflată la intrarea în stadionul care îi poartă numele.

Munții Poiana Ruscă, Retezat și Șureanu adăpostesc păduri sălbatice, pe care oamenii le-au lăsat neatinse de peste un secol. Chiar și în jurul capitalei dace Sarmizegetusa Regia din Hunedoara pot fi văzuți copaci bătrâni cât veacul.

Un bloc muncitoresc părăsit în munții Hunedoarei a rămas locul emblematic al industriei miniere și metalurgice de pe valea Govâjdiei din Hunedoara. În apropierea sa, furnalul din Govâjdia a fost lăsat și el în ruină.

Autoritățile din Hunedoara au luat primele măsuri de îndepărtare a tonelor de vechituri strânse de un localnic din Hunedoara. Bărbatul și-a revoltat vecinii, după ce și-a transformat curtea într-un focar de mizerie

Ruinele podului de fier de la Govâjdia, vechi din secolul al XIX-lea, au rămas pe marginea drumului, în timp ce un nou pod a fost construit recent în locul său, peste râurile Runc și Govâjdia

Aflată pe traseul de drumeție Via Transilvanica, valea Sibișelului din Hunedoara a fost și în trecut un loc atractiv pentru amatorii de excursii în natură, deși localnicii au folosit-o ca drum forestier. La capătul ei, se află cătunul aproape pustiu de la poalele vârfului Godeanu.

Din cele mai vechi timpuri, românii din Munții Apuseni și-au legat existența de minele de aur. Au muncit în galeriile primejdioase din adâncurile pământului pe care adesea le-au imaginat ca fiind stăpânite de ființe supranaturale, în puterea cărora se aflau propriile lor destine

Lucrările de reabilitare a gării Devei au fost reluate după aproape doi ani, în care au avut loc expertize tehnice suplimentare la fundația clădirii.

Instalațiile de semnalizare de pe calea ferată, la intrarea în stația CF Simeria nu au mai funcționat după ce doi tineri au furat zeci de metri de cablu de cupru

Tone de gunoaie și deșeuri provenite din demolări au fost aruncate în mai multe locuri pe malurile râului Strei din Hunedoara. Gropile de gunoi înființate de localnici au devastat una dintre apele legendare ale României.

Un localnic din Hunedoara a adunat un munte de vechituri în curtea și împrejurimile casei sale, iar vecinii săi spun că au ajuns la limita răbdării. Gunoaiele ocupă și malul Cernei, până în albia râului.

Podul peste râul Strei, din orașul Călan din Hunedoara, va fi refăcut. Lucrările vor începe în următoarele săptămâni, după o așteptare de mai mulți ani.

Originea numelui Deva a stârnit numeroase controverse de-a lungul timpului. Unii autori au legat-o direct de regele dac Decebal, alții au pus-o pe seama legendelor.

Un sat înființat la peste 1.000 de metri, în Munții Poiana Ruscă din vestul României, a devenit în ultimii ani extrem de căutat din Ținutul Pădurenilor, iar localnicii au început să profite de pe urma atractivității zonei.

Un sat muzeu al momârlanilor este construit în orașul Petrila din Hunedoara, un fost mare centru minier din Valea Jiului, înconjurat de câteva așezări pitorești ale păstorilor din munții Parâng și Șureanu

Un spectaculos lac din Retezat are o poveste neobișnuită. Peste 10.000 de români au muncit pe șantierul uriaș din inima munților, iar rezultatul eforturilor lor se poate vedea în locul numit Gura Apelor.

Legendele tunelurilor secrete și ale camerelor subterane pline de comori sporesc farmecul unor monumente istorice din Hunedoara. Numeroși români le-au dat crezare și au pornit pe urma lor.

Hoții de cărbune au atacat mina Livezeni din Hunedoara. Angajații unității miniere au sunat la 112, iar polițiștii sosiți la fața locului au recuperat peste 20 de saci de huilă.