Urmașii familiei Kendeffy, lăsați fără Retezat. Ei au încercat să recupereze munții primiți ilegal
0După ce magistrații au stabilit că urmașele familiei Kendeffy nu aveau dreptul de a primi titluri de proprietate pentru circa zece mii de hectare de terenuri din Munții Retezat, sentința definitivă a fost contestată în mai multe procese, care, însă, nu au avut succes pentru reclamanți.
În noiembrie 2022, Tribunalul Hunedoara a decis, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, că presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat.
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.
După mai mult de un deceniu de judecată, atât Judecătoria Hațeg (instanța de fond), cât și Tribunalul Hunedoara, la recurs, au stabilit că urmașii familiei Kendeffy nu aveau dreptul de moștenire asupra unor suprafețe întinse pe aproape un sfert din Munții Retezat.
„Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.
În august 2020 Judecătoria Hațeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.
Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate - se arată în dosar.
Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndreptăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu.
Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii.
Sentința definitivă, contestată
După pronunțarea sentinței definitive, au urmat mai multe contestații în instanță împotriva sentinței definitive, în care reclamanții au cerut reluarea procesului, însă până în prezent ele nu au avut succes.
În martie 2024, Tribunalul Hunedoara a respins contestația în anulare depusă de Ioana Cristina Vida, care a cerut anularea sentinței definitive în dosarul retrocedărilor din Retezat, deoarece, deși era proprietara din 2013 a unei parcele de 32.724 metri pătrați, din Retezat, redată statului român, nu a fost citată în dosar.
„Cel care exercită contestaţia în anulare trebuie să aibă calitatea de parte în dosar, adică să fi avut în dosarul de fond calitatea de reclamant/pârât, sau de recurent/intimat în recurs, ceea ce nu este cazul. Cum contestatoarea nu a avut calitate de parte în dosarul de fond, respectiv în recurs, este evident că aceasta este un terţ, astfel că nu se poate pune necesităţii efectuării vreunei proceduri de citare a acesteia, chiar dacă ar avea un interes în cauză. Prin urmare contestatoarea nu are dreptul de a formula prezenta contestaţie în anulare”, a arătat Tribunalul Hunedoara.
Recursuri pierdute de presupușii moștenitori
Reprezentații urmașelor familiei Kendeffy și ai societății Rotunda au contestat, la rândul lor, decizia prin care statul român a redevenit proprietar al terenurilor din Retezat, pe motiv că Judecătoria Hațeg și Tribunalul Hunedoara nu aveau competența de a judeca dosarul. Dosarul trebuia judecat de o instanță de apel și nu de recurs, au susținut aceștia.
„Litigiul nu este de fond funciar, având în vedere că reclamanta Academia Română și Statul Român nu sunt beneficiarii procedurii de reconstituire, cu toate că în procedura fondului funciar fusese împroprietărit Statul Român. În concret, pârâtelor li s-au confiscat terenurile pentru care obținuseră absolut corect titlurile de proprietate și fără anularea titlului juridic în baza căruia au devenit proprietare. Acest lucru se poate explica numai prin încălcarea tuturor dispozițiilor constituționale și a dispozițiilor de fond funciar și cu încălcarea a 3 paragrafe din lege”, arătau contestatarii.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursul, unul dintre motivele menționate fiind că „hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului”.
Reprezentanții Mariei Pongracz, fiica Mariei Kendeffy, au înaintat un recurs împotriva sentinței definitive din 2022 și la Tribunalul Hunedoara, în care au solicitat casarea hotărârii instanței de fond – Judecătoria Hațeg - și trimiterea cauzei la Tribunalul Hunedoara, pentru rejudecare.
Magistrații au decis că recursul declarat este nefondat și inadmisibil.
Gabor Kendeffy, ultimul nobil din Retezat
Gabor Kendeffy (1875-1962), ultimul urmaș al familiei Kendeffy care a stăpânit Domeniul Retezatului, a fost deposedat de avere, odată cu instaurarea regimului comunist. A murit la Hațeg, în 1962, văzându-și castelul de la marginea Hațegului, în care locuise până 1946, transformat în Întreprindere Agricolă de Stat (I. A. S.).
Peste 10.000 de hectare din Retezat, stăpânite în trecut de Gabor Kendeffy, au fost retrocedate unor presupuse moștenitoare din familia Kendeffy, însă instanțele au stabilit că titlurile de proprietate au fost acordate ilegal de statul român în anii 2000 și le-au anulat.
Magistraţii au decis că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.
Potrivit instanțelor din Hunedoara, presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.
Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.
Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Elisabeth Pongracz (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Gabor Kendeffy, Suzana Kendeffy (născută Banffy), Ludovic Kendeffy şi Nikolaus Kendeffy.
Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica Pongracz Elisabeth şi ginerele ei s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.
În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.
Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele. Titlurile de proprietate au fost anulate, după mai mult de un deceniu de procese.
Se încarcă comentariile...
