Furnalul care a turnat piese pentru Turnul Eiffel, devastat. Ce ascunde cuptorul de două secole VIDEO
0O legendă spune că la Furnalul din Govâjdia, județul Hunedoara, au fost fabricate piese de fontă pentru Turnul Eiffel. Furnalul ajuns monument istoric a rezistat vreme de două secole, însă oaspeții săi continuă să îi provoace distrugeri.
A trecut un secol de la închiderea furnalului din Govâjdia (Hunedoara), iar clădirea și cuptorul său, ridicate în primii ani ai secolului al XIX-lea, au rămas repere ale metalurgiei din trecutul României.
În prezent, cei care ajung la Furnalul din Govâjdia pot vedea, în interiorul său, o mulțime de gunoaie, aruncate de alți turiști care l-au vizitat în trecut.
Deșeurile au fost introduse cu greu, prin micile guri de aerisire ale cuptorului și nu mai pot fi scoase (video - Lucian Ignat).
„M-a încântat frumusețea acestui monument istoric, atât de vechi, din Hunedoara, însă m-a deranjat că în interiorul cuptorului său s-au strâns atâtea gunoaie: sticle de bere, ambalaje, deșeuri menajere, unele incendiate. Nu știu cum de au ajuns acolo, dar cred că vor fi cu greu scoase, deoarece nu se poate intra în interior”, spune Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara, autor al imaginilor de la Furnalul din Govâjdia (video - Lucian Ignat).
Furnalul din Govâjdia, oprit în urmă cu un secol
Furnalul din Govâjdia a fost oprit imediat după Primul Război Mondial, din cauza lipsei de materii prime, care afecta industria metalurgică în acei ani și mai ales Uzinele de Fier Hunedoara.
O vreme, localnicii, mulți dintre ei foști angajați ai uzinei de pe Valea Govâjdiei aflată în vecinătatea minelor de fier de la Teliuc și Ghelari, au mai sperat că activitatea furnalului va fi reluată.
„Datorită solului muntos, comuna este foarte săracă. Afară de terenul de păşunat ce se găseşte pe văi şi pe munţi, teren de agricultură nu este măcar de o palmă. Totuşi, locuitorii Găvojdiei au trăit vremuri de înflorire. O parte din ei lucrau la minele de fier, iar cea mai mare parte la vestitul furnal de aici, care turna cea mai bună fontă din câte se fabrica în toată monarhia austro-maghiară. Astăzi, fonta Govăjdiei era superioară celei turnate în furnalele de la Hunedoara şi de aceea, aici se desfăşura o muncă titanică înainte de război. Astăzi, furnalul de la Govâjdia a încremenit precum cele patru de la Hunedoara şi a început să se ruineze. Instalaţia de funicular care aducea minereu la cuptor, nu mai are pentru ce să funcţioneze şi a încremenit şi ea pe crestele munţilor”, relata publicistul Ion Mehedințeanu, în 1928.
Al Doilea Război Mondial i-a pecetluit soarta
Anii următori i-au adus alte stricăciuni furnalului, iar Al Doilea Război Mondial i-a pecetluit soarta (video).
„Din păcate, construcţia s-a deteriorat în cursul celor câteva decenii de la încetarea funcţionării. Prin 1934 s-au demontat cele două foiuri, iar în 1944 a fost dărâmat podul pe care se făcea încărcarea agregatului, (directorul pe atunci de la Uzinele de Fier Hunedoara, refugiat la Govâjdia, de frica bombardamentelor, l-a distrus ca să nu atragă atenţia avioanelor ca obiectiv industrial), apoi a fost desfăcut şi acoperişul de ţiglă. Furnalul însă mai stă în picioare şi poate fi perfect restaurat", arăta publicistul Vasile Nicorovici, în volumul „400 de zile în Oraşul flăcărilor” (1958).
Furnalul din Govâjdia a fost păstrat ca monument istoric, cuptorul său vechi de peste două secole fiind bine conservat, iar în ultimii ani a devenit o atracție turistică tot mai căutată de excursioniști.
Între timp, Furnalul din Govâjdia a fost neglijat de autorități. Bucăți din zidurile sale s-au prăbușit, oamenii l-au vandalizat, iar clădirea din vecinătatea lui s-a prăbușit, ruinată de trecerea timpului.
Legeda pieselor pentru Turnul Eiffel din Paris
Furnalul din Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.
Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel din Paris.
O legendă spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei.
„Despre furnalul de la Govăjdia circulă în momentul de faţă legende, dintre care cea mai interesantă, dar şi cea mai bizară este aceea că picioarele Turnului Eiffel din Paris ar fi turnate din fonta produsă aici. Dar mai captivant decât legendele este însuși furnalul, vechi de 150 de ani, care stă încă in picioare, asemenea unui patriarh al furnalelor, cu o arhitectură ciudată, aducînd mai mult a biserică decît a edificiu industrial. N-ar fi lipsită de interes iniţiativa tineretului din sat şi din raion de a lua sub îngrijire această veche construcţie industrială, spre a o feri de degradări, ca pe un monument de pioasă preţuire a muncii meşterilor vechi”, relata publicistul Vasile Nicorovici, în 1958.
Furnalul din Govâjdia și-a încetat activitatea după Primul Război Mondial, dar în anii următori a fost declarat monument istoric. A continuat să se degradeze, chiar dacă în anii ’70, a mai trecut printr-o etapă de restaurare.
În ultimii ani, doar localnicii din Hunedoara s-au implicat în acțiuni de întreținere a monumentului, în timp ce autoritățile nu au reușit să acceseze până în prezent fonduri pentru reabilitarea lui.
Se încarcă comentariile...
