Enigmele celor mai valoroase monede dacice de aur, descifrate. Detaliul care face diferența între Kosoni
0Kosonii, cele mai prețioase monede de aur atribuite dacilor, au dat naștere multor controverse. Oamenii de știință au încercat să dezlege misterul pieselor de aur descoperite în ținutul cetăților dacice și au observat un detaliu important care le explică originea.
Mii de monede dacice Koson au fost descoperite de-a lungul timpului în ținutul cetăților dacice din Hunedoara, cele mai vechi descoperiri datând din secolul al XVI-lea.
Atunci, o comoară prețioasă a fost descoperită în apropiere de Sarmizegetusa Regia, în apele râului Strei, potrivit unor cronicari din acea vreme.
Peste 1.000 de monede dacice Koson au fost recuperate în ultimii ani de statul român, iar unele pot fi admirate în muzee din România.
Alte mii de piese au dispărut pe piața neagră a Antichităților, au ajuns în muzee din Occident ori în colecții private sau sunt oferite la vânzare prin case de licitații specializate și pe diverse site-uri cu prețuri de 1.500 – 3.000 de euro bucata.
Regele dac Koson, inexistent în izvoarele istorice antice
În cele aproape cinci secole de la descoperirea primelor monede dacice Koson, originea și semnificația lor i-au intrigat pe arheologi. Unii au atribuit numele Koson unui rege dac de la mijlocul primului secol înainte de Hristos, care însă nu este menționat în izvoarele literare păstrate din Antichitate.
Alți autori au arătat că tezaurele de monede dacice Koson ar fi reprezentat plata pe care Brutus (85 î. Hr. – 42 î. Hr.), un consul roman care a conspirat la asasinarea lui Iulius Cezar, în 44 î. Hr, ar fi făcut-o, după fuga sa din Roma, către regele dac Cotiso, urmaș al lui Burebista, în schimbul sprijinului militar acordat de daci.
Astfel, cele mai multe monede dacice Koson ar fi fost folosite în efortul lui Brutus de a recruta trupe din Dacia și ar fi ajuns în vistieria regelui dac Cotiso, pe care unii autori l-au identificat cu Koson.
„Reconstituirea probabilă a istoriei lui ar fi, în linii mari, următoarea: ajuns la 44 î.e.n. stăpân pe o parte a moştenirii teritoriale a lui Burebista, Koson intră în legături cu Brutus care, în Macedonia, se pregătea de luptă împotriva triumvirilor. Probabil că regele get îi dăduse lui Brutus ostaşi, primind în schimb bani buni de aur cu numele lui, dar cu figuraţia luată de pe monedele generalului roman. Nu se cunoaşte sfârşitul lui Coson şi al formaţiunii politice conduse de el”, arăta istoricul Hadrian Daicoviciu.
Arheologul Iudita Winkler arăta că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice și nu într-o monetărie greacă, așa cum au afirmat alți istorici.
„Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scria Iudita Winkler, în 1972.
Monedele dacice Koson, datate în jurul anului 42 î. Hr., cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani.
Potrivit altor istorici, cele mai vechi referiri la un rege dac Koson apar în secolul al XVI-lea, doar după descoperirea monedelor și în încercarea de a explica inscripțiile de pe acestea.
Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut, monedele părând imitații ale denarilor de argint emiși anterior de Brutus.
Misterul monogramelor
Experții români, dar și specialiștii în numismatică din Occident au încercat să dezlege misterul inscripțiilor grecești Koson, dar și ale monogramelor de pe monedele de aur, cu literele B sau Br, pentru a stabili dacă sunt autentice, din ce zonă provin, dacă aparţin patrimoniului cultural naţional şi care este valoarea lor de circulaţie.
Cea mai populară lectură a monogramei este litera B suprapus și ridicată asupra unui R sau un A și ar indica numele lui Brutus. Alți specialiști au contestat interpretarea monogramei, arătând că aceasta nu are de-a face cu Brutus, fiind mai degrabă titlul de Basileos, atribuit regelui dac Kotiso sau Koson.
Robert Kokotailo, un cunoscut numismat canadian, a publicat un studiu amplu dedicat monedelor Koson, în care a încercat să dezlege câteva din misterele lor.
„Dacă monograma este BA pentru Basileos, atunci KOΣΩN trebuie să fie numele unui rege. Regele dac la acea vreme era Cotiso, care a domnit între 44 și 9 î.Hr. și este bine atestat de istoricii antici. Este dificil să echivalezi ortografia lui Cotiso cu Koson, deoarece asemănarea este foarte vagă. Sunetul T este esențial pentru Cotiso, așa că eliminarea lui pentru a-l transforma în Koson este problematică. Teoria consideră că ar fi putut exista un rege dac necunoscut pe nume Koson, dar istoricii antici sunt destul de clari că Bruebista a domnit până în 44 î.Hr., iar la asasinarea sa, Cotiso a devenit rege și a domnit până în 9 î.Hr. Nu există niciun gol în care să inserați un alt rege necunoscut”, arăta numismatul Robert Kokotailo.
O altă problemă este că dacii nu vorbeau greacă și Basileos era un cuvânt grecesc, așa că nu există niciun motiv întemeiat pentru ca numele prescurtarea greacă să apară pe monedele lor la acea vreme, adăuga specialistul.
Regele dac Cotiso ar fi primit monedele
Potrivit expertului numismat, sunt două teorii larg răspândite despre originea Kosonilor. Una, populară din secolul al XIX-lea, arăta că monedele au fost emise în anii 43 – 42 î. Hr. de Marcus Junius Brutus (asasinul lui Iulius Cezar), folosind tezaurele primite de la Senatul Roman.
„El a fost însărcinat de Senat să meargă în Tracia pentru a ridica o armată pentru a apăra Republica împotriva forțelor loiale Iulius Caesar, acum mort. Bătălia a fost purtată la Filipi în anul 42 î.Hr., Octavian l-a învins pe Brutus. Această teorie presupunea că regele KOΣΩN era un rege dac, posibil Cotiso, ale cărui trupe Brutus le-a angajat și a plătit cu aceste monede care se găsesc în mod normal în România modernă, Dacia antică, sosind împreună cu soldații care se întorc”, arăta numismatul Robert Kokotailo.
A doua teorie arăta că staterii Koson au fost realizați în Dacia sau în Tracia antică, posibil de regele dac Cotiso ori un alt rege dac, Koson, nemenționat de istoricii antici. Ambele teorii pot fi explicate prin numărul mare de monede descoperite în România, arăta autorul.
Una dintre concluziile specialistului a fost că monedele Koson cu monogramă ar fi fost emise de Brutus și oferite lui Cotiso, în timp ce Kosonii fără monogramă puteau fi realizați în monetăriile locale ale dacilor.
„Staterii Koson cu monograma BR și din matrițe proaspete au o textură ciudată a suprafeței tăiate, în concordanță cu un tăietor care pregătește suprafața matriței cu o unealtă de tăiat. Caracteristicile de gravare sunt în concordanță cu alte monede emise de monetăria de călătorie a lui Brutus. Probabilitatea ca el să fi emis monede de aur este în concordanță cu istoria anului 42 î.Hr. Prin urmare, concluzionez că acestea sunt monede ale lui Brutus, folosite ca plată pentru mercenarii daci”, arăta numismatul Robert Kokotailo.
Potrivit autorului, monedele fără monograma BR (sau BA) sunt realizate cu matrițe mai brute, cu suprafețe mai netede, au lovituri inferioare, adesea cu zone mai slabe, cu mai multe probleme de centrare pe flanuri.
„Staterii fără monogramele BR sunt în concordanță cu monetăria dacică locală, în timp ce cei cu monograma BR sunt în concordanță cu monetăria romană”, scrie numismatul Robert Kokotailo.
După moartea lui Brutus, dacii ar fi continuat să bată monede Koson, dar nu avea sens să îi mai folosească monograma, completa autorul.
„Cred că putem atribui în siguranță tipul de monogramă BR ca o emisiune a lui Brutus prin monetăria sa de călătorie în aproximativ 42 î.Hr. De asemenea, îi putem atribui în siguranță pe cei fără monograma BR ca monetărie dacică locală, cel mai probabil în jurul anului 42 î.Hr. sau la scurt timp după aceasta”, concluziona specialistul.
Se încarcă comentariile...
