Fenomen optic uimitor surprins la Cetatea Devei de doi fotografi: „Nu este fake, nici AI, este real” FOTO
0Doi fotografi din Deva au surprins în imagini ieșite din comun Cetatea medievală Deva, încadrată de cei mai impozanți munți din vestul României, aflați la aproape 100 de kilometri de ea.
Dealurile din vecinătatea Devei, care se înșiruie pe malul drept al râului Mureș, la poalele crestelor mai înalte din Munții Metaliferi, au devenit locuri tot mai căutate de iubitorii de fotografie.
De aici, cu ajutorul unor teleobiective foto, doi fotografi din Deva au surprins în ipostaze rare Cetatea medievală Deva. Pentru realizarea imaginilor, Cristian Resiga și Claudiu Nelega au avut nevoie și de ajutorul vremii.
Condițiile meteo au permis în ultimele zile vizibilitatea clară până la distanțe de peste 100 de kilometri, astfel încât, de pe dealurile din zona Șoimuș - Bejan a putut fi fotografiată Cetatea medievală Deva, având în fundal Munții Retezat și Munții Parâng.
Unii dintre cei care au văzut imaginile publicate de cei doi fotografi au crezut că sunt nu sunt reale, la fel ca și imaginile în care Castelul Corvinilor este încadrat de culmile din Munții Retezat, aflate la peste 50 de kilometri de Hunedoara și Deva.
„O nouă fotografie de copertă pentru deveni. În 28 martie 2024 s-au îndeplinit condițiile de claritate maximă, astfel Masivul Retezat s-a ridicat semeț lângă oraș”, scrie Cristian Resiga, pe pagina sa de Facebook.
Munții Parâng sunt, însă, și mai mai îndepărtați, dar cu ajutorul unor teleobiective foto și al experienței în tehnica fotografiei pot fi fotografiați în ipostaze spectaculoase.
„Nu-i așa că nu ați văzut în felul asta Cetatea Devei? În spate e Parângul în toată frumusețea lui. Nu este fake (n.r. fals) sau AI (n.r. tehnologia inteligenței artificială) și nici iluzie optică, e reală”, scrie Claudiu Nelega, pe pagina sa de Facebook.
În perioada aceasta din munții Săcărâmbului (Setrașului) pot fi observate locuri aflate la sute de kilometri, cum sunt crestele Făgărașului, adaugă fotograful.
„Eu am făcut fotografia cu Cetatea Devei și Munții Parâng, folosind un teleobiectiv de 600 mm, de pe un deal din localitatea Bejan. Este o perioadă propice acum pentru a face fotografii la distață mare, dar contează și cât de senin este cerul”, spune Claudiu Nelega.
Cetatea medievală Deva, veche de șapte secole
Cetatea medievală Deva (video) a fost ridicată în secolul al XIII-lea, pe un con vulcanic - Dealul cetății Devei, în locul ruinelor unei așezări antice cu rol strategic în regiunea bogată în resurse naturale, unde zăcămintele de aur și fier au fost intens exploatate. O legendă spune că aici ar fi fost reședința și chiar mormântul regelui Decebal.
În primele secole ale existenței sale a fost folosită în scop militar. Înconjurată de ziduri uriașe de piatră, inaccesibilă din vest din cauza stâncilor abrupte și a râului Mureș, cetatea medievală din Hunedoara putea pune la adăpost de asedii, pentru perioade îndelungate, mii de oameni.
În timpul Revoluției din Transilvania anului 1849, Cetatea Devei a fost asediată, iar în 27 mai 1849, ultimii soldaţi care o mai păzeau s-au predat, din lipsa apei şi a alimentelor. Revoluţionarii maghiari au ocupat cetatea, însă aceasta avea să fie transformată într-o ruină trei luni mai târziu. În dimineața de 13 august 1849, o explozie a magazinului de praf de puşcă şi muniţie a pecetluit definitiv soarta fortăreţei medievale.
Timp de un secol și jumătate, cetatea ruinată a continuat să rămână un simbol al orașului, chiar dacă ani în șir, localnicii au continuat să o devasteze, cărând dintre rămășițele sale pietrele care aveau să fie folosite la construcțiile a numeroase clădiri din Deva.
Munții Retezat, primul parc național din România
Munții Retezat (foto - Cristian Resiga), aflați în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara reprezintă unul dintre cele mai înalte ținuturi montane din România, având piscurile Peleaga și Păpușa, care depășesc 2.500 de metri, Vârful Retezat, de 2.485 de metri, dar și alte aproape 30 de vârfuri cu înălțimi peste 2.300 de metri.
La poalele lor se înfățișează marile căldări glaciare, împodobite de cele peste 50 de lacuri glaciare, aflate – multe dintre ele - la peste 2.000 de metri altitudine.
Căldările uriașe, lacurile, circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii ghețarilor), văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile fac din Retezat ținutul care a păstrat cele mai bogate și mai răspândite urme ale erei glaciare.
„Retezatul central a fost lăcaşul unei glaciaţii grandioase. Toate formele de circuri glaciare sunt reprezentate aici şi dezvoltarea lor e aşa de mare, încât ca urme ale vechilor reliefuri nu au mai rămas decât creste ascuţite, uneori formate din blocuri îngrămădite, care se prăvălesc încă în mod constant”, arăta savantul Em. Martonne, în lucrarea „Alpii Transilvaniei”, din 1907.
La poalele șirurilor de creste înzăpezite ale Retezatului, pădurile seculare, străbătute de numeroase pârâuri repezi și curate, ascund o faună sălbatică bogată, rar deranjată de oameni. De aproape un secol, Retezatul a fost declarat rezervație a naturii, iar intervențiile oamenilor pe teritoriul său au fost limitate.
Munții Parâng, cei mai înalți din vestul României
Munții Parâng (foto - Claudiu Nelega) se întind la răsărit de Valea Jiului și se disting în lanțul muntos al Carpaților sudici prin numeroasele creste montane stâncoase, sub care se găsesc circurile glaciare – așa numitele căldări, cu pereții aproape verticali, în interiorul cărora se aflau în trecut calotele ghețarilor.
Câteva lacuri glaciare (Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat) împodobesc acum munții cei mai înalți din vestul României. Cel mai înalt dintre vârfuri este vârful Parângul Mare (2.519 metri), iar în împrejurimile sale alte trei creste (Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja) depăşesc 2.400 de metri. Alte 15 vârfuri din Munții Parâng au fiecare 2.300 de metri.
„De pe culmile Parângului, la ceasuri de seară, foarte adânci, ținutul Hunedoarei apare tăiat de crestele muților și de ciudate văi, măreț și sumbru ca un fund de ocean, depozitar al Sarmizegetusei și Burdigalianului (n.r. perioadă istorică de acum 20 – 15 milioane de ani), conșteint parcă de sensul fabulos al bogățiilor pe care le-a păstrat în adâncurile lui”, relata scriitorul Geo Bogza.
Se încarcă comentariile...
