Tunelurile secrete ale dacilor, teorii false crezute de români. Topul legendelor controversate VIDEO

O mulțime de relatări stranii fac din ținutul cetăților dacice din Hunedoara o destinație pentru amatorii de senzațional. Retezatul, Castelul Corvinilor și mormântul lui Arsenie Boca nu au fost nici ele ocolite de teorii controversate, nedocumentate științific.

Sarmizegetusa Regia și mormântul lui Arsenie Boca au dat naștere unor legende stranii. ADEVĂRUL

Goana după senzațional și presupusele fenomene stranii au adus numeroși turiști la Sarmizegetusa Regia, Castelul Corvinilor din Hunedoara, în Munții Retezat și la mormântul călugărului Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop.

Românii au făcut gesturi stranii pentru a verifica legendele

Relatările bizare despre cele mai căutate locuri din Hunedoara s-au perpetuat de-a lungul timpului și, chiar dacă nu au putut fi confirmate cu argumente științifice, au câștigat încrederea multor români.

Numeroși turiști pot fi văzuți umblând desculți în Sarmizegetusa Regia, în dorința de a capta energiile cosmice și telurice. Unul dintre ei i-a surprins pe administratorii sitului arheologic. Actorul neo-zeelandez Manu Bennet (video) s-a dezbrăcat complet în mijlocul unui templu dacic, pentru a interpreta dansul spiritual Haka, al triburilor maori, din care se trage.

„A fost unul dintre cele mai strălucitoare şi mai înălţătoare momente ale mele, fiind gata să păşesc într-un cerc antic de energie şi să încerc să ajung în timp. Maori privesc spiritele strămoşilor din trecut ca furnizând o energie numită wairua. Am privit tunetul ca wairua al vechilor daci şi ca urletul lui Decebal”, relata Manu Bennet.

Gesturile pelerinilor veniți la Mănăstirea Prislop, care sărută sau ating cu diverse obiecte crucea de mormânt a călugărului Arsenie Boca, convinși de puterea miraculoasă a celui supranumit „Sfântul Ardealului” au devenit un fapt obișnuit. Unul dintre pelerini a încercat să se convingă că Arsenie Boca și-ar fi părăsit locul de veci și a fost oprit cu greu după ce s-a apucat să sape în mormânt (video).

Nici oaspeții pădurii Hațegului, care au scormonit sub „Tronul Străbunilor” – un bolovan de mari dimensiuni, despre care se crede că ar ascunde scrieri lăsate de daci – nu au mai surprins pe nimeni (video).

Împrejurimile Castelului Corvinilor au fost și ele cercetate de numeroși turiști în căutarea intrării în tunelul secret care l-ar lega de Cetatea medievală Deva.

Cum se nasc legendele

Hunedoara cuprinde cea mai mare aglomerare de cetăți dacice din România, locurile în care își au originea cele mai multe legende despre daci.

Și tot aici se află câteva dintre așezările medievale bine conservate ale României, de care s-au legat istorii tulburătoare și controversate, alterate odată cu transmiterea lor de-a lungul timpului. Iar tărâmul sălbatic al Retezatului și forma ciudată a munților au stârnit și ele imaginația localnicilor.

„Astfel de relatări senzaționale despre anumite locuri din Hunedoara s-au răspândit din dorința oamenilor de a se mândri cu zona din care provin. Apoi au ajuns să fie tot mai cunoscute și acceptate ca legende deși nu sunt adevărate”, spune cercetătorul științific Daniel I. Iancu, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Unii oameni de știință au contribuit și ei la perpetuarea unor legende false, oferind argumente controversate, fără fundamente științifice, adaugă cercetătorul.

Iată câteva dintre cele mai stranii relatări despre așezările din Hunedoara, crezute de români și cercetate de oameni de știință:

- Tunelul secret dintre Castelul Corvinilor și Cetatea Devei

Ridicate în Evul Mediu, Cetatea Devei și Castelul Corvinilor au o istorie presărată de legende. În secolul al XIX-lea, despre cetatea medievală a Devei unii istorici au susținut că ar fi fost reședința regală a lui Decebal și locul unde a fost înmormântat regele dac.

Mormântul lui Decebal nu a fost descoperit, însă grotele și intrările în vechile mine de pe dealul Cetății Devei au dat naștere altor legende. Una dintre ele spune că între cetatea medievală și Castelul Corvinilor, aflat la circa 15 kilometri în linie dreaptă, ar fi fost săpat un tunel, folosit drept cale secretă de comunicații și de apărare.

Tunelul secret ar fi fost săpat de prizonierii turci ai lui Ioan de Hunedoara – aceiași care ar fi săpat și fântâna castelului - şi putea fi folosit pentru deplasarea armatelor care apărau cele două așezări.

Legenda, contestată de arheologi, a luat amploare după ce în anii, ’60, în Dealul Sânpetru din Hunedoara (video) din imediata apropiere a Castelului Corvinilor, a fost săpat un adăpost anti-atomic, cu galerii de circa 800 de metri și cu două intrări în stâncă, ambele ferecate în prezent.

- Orașul subteran care nu poate exista la Sarmziegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia a stârnit și ea imaginația românilor, iar unii dintre oaspeții capitalei dacilor s-au declarat convinși că sub situl arheologic ar exista o rețea vastă de tuneluri, săpate de daci și chiar un oraș subteran întins pe zeci de hectare.

„De obicei, astfel de relatări sunt crezute de oameni care nu au ajuns vreodată pe munte. La Sarmizegetusa Regia, solul de micașist, moale, sfârmincios, nu ar permite săparerea unor astfel de tuneluri. Se vede acest lucru și în frecvența alunecărilor de teren din zonă”, spune cercetătorul Daniel I. Iancu.

Nicio urmă de tuneluri dacice nu a fost descoperită la Sarmizegetusa Regia ori în așezarea învecinată Fețele Albe, ambele cercetate încă din primii ani ai secolului al XIX-lea.

Însă cercetările efectuate de arheologi au arătat că înainte de a-și ridica edificiile masive din calcar, andezit și lemn în Sarmizegetusa Regia și Fețele Albe, dacii au depus eforturi mari pentru a amenaja terenurile accidentate ale masivului, unde roca predominantă era micașistul.

Sute de terase au fost realizate de oameni în zona capitalei dacilor, aflată la peste 1.000 de metri altitudine, iar cele mai importante dintre ele, care susțin incinta sacră din Sarmizegetusa Regia, au fost întărite cu ziduri puternice pentru a preveni alunecările de teren.

„Cu ajutorul zidurilor s-a asigurat stabilitatea uriașelor mase de umplutură ale teraselor a IX-a, a X-a și a XI-a. Mai mult, cele trei terase sunt etajate și de fiecare dată terasa inferioară este mai lungă decât cea aflată deasupra ei, astfel că zidul de susținere a terasei superioare îndeplinea, concomitent, și funcția de a proteja pe cealaltă”, arăta arheologul Ioan Glodariu.

- Piramidele din Retezat

Și Retezatul a dat naștere unor teorii controversate, unele fiind inspirate de forma vârfului Retezat (2.482 metri), asemănătoare, de la distanță, cu o piramidă cu vârful tăiat.

Unii cercetători au susținut ipoteza că vârful – format în urma glaciațiunilor - ar fi fost, de fapt, cioplit de oameni sau că ar reprezenta o imensă piramidă energetică, înfiinţată cu mii de ani în urmă de civilizaţii extraterestre.

Alte creste din munții Retezat, cu înfățișări asemănătoare, au fost și ele privite ca piramide misterioase.