Zeci de mii de euro pentru lecții japoneze într-unul dintre cele mai sărace județe din România. Botoșaniul vrea să învețe „kaizen” și să reducă risipa

Șefii unuia dintre cele mai sărace județe din țară vor ca administrația județeană să devină mai eficientă cu ajutorul unei faimoase filosofii japoneze folosită mai ales în mediul privat. Pentru a învăța cum să aplice „kaizen”, Consiliul Județean Botoșani va investi în jur de 70.000 de euro.  

Județul Botoșani Foto: wikipedia

Județul Botoșani este, conform statisticilor naționale, unul dintre cele mai sărace din România. Și asta mai ales în zonele rurale paupere și depopulate. Conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, în județul nord-moldav, dintr-o populație de peste 457.000 de oameni, doar puțin peste 62.000 sunt salariați.

Restul sunt pensionari, copii, oameni fără venit sau pur și simplu plecați în străinătate. În plus, conform unui studiu realizat de compania de cercetare NielsenIQ, Vaslui, Botoșani și Giurgiu sunt județele din România cu cea mai scăzută putere de cumpărare. În acest context, șefii Consiliului Județean, instituția care, printre altele, are atribuția de a elabora programe de dezvoltare economico-socială a județului (proiecte pe care le aprobă și urmărește realizarea acestora), s-au gândit să găsească soluții japoneze pentru a eficientiza administrația județeană.

Mai precis, vor să învețe și, mai apoi, să adopte la Botoșani filosofia japoneză kaizen, utilizată mai ales în mediul privat, cu rezultate foarte bune. Kaizen înseamnă „schimbare în bine”, dar și „îmbunătățire continuă”, fiind un cuvânt format din termenii japonezi kai (schimbare) și zen (bine/armonie). Este, în primul rând, o strategie bazată pe ideea că pașii mici, făcuți zi de zi și în mod consecvent, duc la îmbunătățiri majore pe termen lung și este utilizată pentru a eficientiza, pe termen lung, activitatea companiilor.

„Începem mai întâi cu un curs”

Conducerea Consiliului Județean Botoșani crede că această filosofie japoneză este soluția, așa că vor kaizen și în nordul Moldovei. Implementarea programului la nivelul administrației județene va începe în această toamnă, fiind nevoie de votul consilierilor județeni pentru a deveni realitate.

În cazul kaizen, transformările sunt profunde, dar în timp, și necesită consecvență. „Este perfecționare continuă. Sunt puține consilii județene care au implementat această procedură. Ea duce la o modernizare, la o optimizare a fluxurilor și o mai mare claritate a muncii noastre în Consiliul Județean. Începem mai întâi cu un curs, după care vedem cum înaintăm, pentru că lucrurile sunt multe și durează mult timp”, precizează Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, un cunoscut om de afaceri, dar și finanțatorul echipei de Superliga FC Botoșani.

Implementarea filosofiei kaizen va începe cu un curs care va costa în jur de 50.000 de euro. „Noi vrem să începem cu acest curs care trebuie să coste pe la vreo 50.000 de euro. Este primul curs și am vrut să intrăm deja din luna septembrie cu această hotărâre de Consiliu Județean”, adaugă Iftime. În total, cu alte module, costurile se vor ridica la 70.000 de euro, alocați din bugetul local, pentru kaizen.

Filosofia japonezo-americană care a construit o super-economie

Kaizen s-a cristalizat în Japonia de după Al Doilea Război Mondial ca o soluție de criză pentru reconstrucția unei economii complet devastate. Mai ales după lansarea celor două bombe atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, statul nipon era aproape prăbușit economic.

Muriseră 3 milioane de japonezi, iar campania de bombardamente strategice ale aviației americane a devastat 67 de orașe japoneze. În total, aproximativ 40% din suprafața urbană a acestor orașe a fost complet rasă de pe fața pământului. Peste 2,2 milioane de case și clădiri de locuit au fost distruse în întregul arhipelag, lăsând în jur de 30% din populația urbană fără adăpost.

La toate acestea se adaugă distrugerea în proporție de aproape 90% a flotei comerciale. În 1945, producția industrială a Japoniei scăzuse la doar 20-30% din nivelul dinaintea războiului, din cauza lipsei de materii prime și a distrugerii fabricilor. Orice altă națiune probabil ar fi intrat în colaps total. Nu și japonezii. În plus, americanii, foștii inamici de moarte, au oferit sprijin.

Mai precis, forțele de ocupație americane, prin programul Training Within Industry, cu ajutorul unor experți americani în statistică și controlul calității, cel mai notabil fiind W. Edwards Deming și, ulterior, Joseph Juran, au pus umărul la reconstrucția țării. „Deming a învățat că îmbunătățirea calității și reducerea variației în procese ar crește productivitatea și ar reduce costurile – un mesaj care a rezonat profund în Japonia postbelică”, precizează cei de la KaizenUp.ai.

Totul a început la fabrica de autoturisme Toyota, acolo unde a fost implementat, în mod practic, sistemul kaizen, în anii '50-'60. Deoarece, în perioada postbelică, compania nu-și permitea investiții masive în tehnologie precum fabricile americane, cei de la Toyota, sub îndrumarea inginerului-șef Taiichi Ohno, s-au concentrat pe pași mici, incrementali (o creștere, o modificare sau o adăugire realizată treptat, pas cu pas, în cantități mici sau progresive). Au început să implice absolut toți angajații, de la muncitorul de rând până la CEO, în identificarea și eliminarea risipei (numită în japoneză Muda).

Pe scurt, sistemul realizat prin cooperare japonezo-americană se concentra pe schimbări mici și accesibile, în loc de transformări radicale și obositoare. Oricine dintr-o organizație, de la muncitorul de rând până la directorul general, participă activ la găsirea soluțiilor și se urmărește reducerea pierderilor de timp, resurse sau energie din activitățile zilnice. „Nicio zi nu ar trebui să treacă fără să se facă un fel de îmbunătățire undeva în companie”, preciza Masaaki Imai.

Până în anii '80, kaizen era doar un set de practici interne în fabricile japoneze, responsabil pentru saltul economic spectaculos al țării. Cel care a transformat această practică într-o filosofie globală recunoscută a fost Masaaki Imai. În 1985, Imai fondează Institutul Kaizen în Elveția. În 1986, el publică volumul de referință „Kaizen: The Key to Japan's Competitive Success”.

Cartea a explicat Occidentului cum micile îmbunătățiri zilnice pot aduce avantaje competitive uriașe pe termen lung, fără bugete masive. „Devino o organizație care învață prin reflecție permanentă (hansei) și îmbunătățire continuă (kaizen)”, preciza și Jeffrey K. Liker în lucrarea „The Toyota Way”.